Goana după bronz îmbătrâneşte pielea

Numărul de cazuri de cancer al pielii creşte îngrijorător în fiecare an, atrag atenţia dermatologii. „Goana” după bronz duce însă nu numai la mărirea riscului de cancer, ci şi la îmbătrânirea pielii şi la apariţia ridurilor. Doctorul Mihaela Leventer, specialist în dermatologie, explică mecanismele prin care radiaţiile ultraviolete grăbesc apropierea bătrâneţii.

Soarele este una dintre principalele cauze de îmbătrânire a pielii, afirmă doctorul Mihaela Leventer, medic dermatolog la clinica Dermastyle din Bucureşti.

Cea mai mare expunere la soare se realizează în copilărie, în perioada când părinţii merg cu cei mici la mare. 80% din radiaţia solară este „încasată” de piele în perioada copilăriei. „Acest capital de soare ajunge să dea semne mai târziu, în perioada de maturitate.

Sunt predispuse la îmbătrânirea pielii în special persoanele care au o piele uscată, deschisă la culoare. Blonzii, şatenii, roşcaţii cu piele albă şi ochi albaştri prezintă o vulnerabilitate mai mare a pielii şi o capacitate de îmbătrânire prematură”, explică doctorul Leventer, fondatoarea Societăţii Române de Medicină Estetică şi Dermatologie Cosmetică şi Chirurgicală.

Procesul prin care se realizează îmbătrânirea pielii apare în special din cauza fragmentării colagenului şi a fibrelor din dermul profund, proces care apare încă de la primele expuneri neprotejate la soare. Aceste fibre se strâng în timp. La un moment dat, pielea - care este un material elastic - îşi pierde această proprietate şi devine un material fragmentat. Cu cât expunerea la soare este mai mare, cu atât îmbătrînirea este mai rapidă.

Radiaţiile aparatelor de bronzat, la fel de agresive

„După un simplu sejur la mare, pielea acumulează lichid (edem cutanat), se descuamează accentuat, iar ridurile se adâncesc”, mai afirmă medicul.

Ca modalitate de prevenire a îmbătrânirii premature, dermatologii din toată lumea încurajează populaţia să reducă expunea la soarele natural, dar nu numai la soarele natural, ci şi la razele artificiale. „Radiaţiile de la camera de bronzat sunt la fel de agresive ca şi cele naturale, conţin tot raze ultraviolete A – cele care produc îmbătrânire (A, de la „aging” = „îmbătrânire” în limba engleză – n.r.) şi ultraviolete B - care produc arsură (B, de la „burning” = „arsură”, în limba engleză - n.r.) şi sunt la fel de responsabile de producerea cancerelor cutanate”, este de părere specialista în dermatologie.

Prima măsură de protecţie este să evitaţi expunerea pielii la lumina directă a soarelui între orele 12.00 şi 16.00 (perioadă în care cantitatea de raze ultraviolete atinge nivelul maxim). Pentru helioterapie şi bronzare sunt indicate doar anumite ore - dimineaţa, până la ora 10.00, şi după ora 16.00.

Cremele nu protejează împotriva cancerului

Cremele de fotoprotecţie nu au efect împotriva îmbătrânirii sau de prevenire a cancerelor de piele, ci doar împotriva arsurilor solare. O cremă cu factor de protecţie 15, spre exemplu, poate proteja timp de cinci ore doar dacă nu intraţi în apă, nu vă ştergeţi şi nu transpiraţi.

Pielea este protejată de arsură, însă protecţia pielii împotriva îmbătrânirii va fi la fel de redusă. Aşa că, indiferent dacă folosiţi crema de protecţie, dacă doriţi ca aspectul pielii să nu sufere, staţi la soare cu măsură, recomandă doctorul Leveter.

Tipuri de creme fotoprotectoare

Produsele fotoprotectoare pot fi soluţii, geluri, emulsii şi creme minerale (oxid de zinc, dioxid de titan etc.), ecrane (filtre organice), filtre solare chimice. Cele mai eficiente sunt produsele minerale, organice şi organo-minerale (care au şi cea mai mare acoperire a spectrului de ultraviolete).

Un spectru mai îngust de protecţie îl au filtrele chimice. Eficienţa acestor produse este măsurată cu ajutorul unui coeficient, indice sau factor de protecţie, SPF („Sun Protection Factor”) sau IP (Indice de Protecţie). Acesta este definit ca doza minimă de energie UVB capabilă să producă o reacţie eritematoasă (înroşirea pielii) minimă la nivelul pielii protejate de către produsul antisolar, comparativ cu pielea neprotejată.

Cu cât IP are valori mai mari, cu atât fotoprotecţia este mai eficientă. Pentru a beneficia la maximum de crema indicată, este important să aplicaţi corect loţiunea. Este recomandat să aplicaţi în jur de două miligrame de cremă anti-solară pe centimetru pătrat de piele expusă soarelui, aproximativ un sfert de flacon de 125 ml la fiecare expunere.

Produsele indicate pentru fiecare fototip

Fototipurile cutanate clasifică populaţia în funcţie de răspunsul individual la lumină şi ilustrează reacţia diverselor tipuri de piele după o primă expunere, de 30 de minute, la lumina soarelui, la mijlocul zilei. Cele şase fototipuri cutanate sunt clasificate în funcţie de răspunsul la ultraviolete, de tendinţa pielii de a se bronza sau, dimpotrivă, de a suferi arsuri solare. Fototip I: sunt persoane cu pielea foarte albă, roşcate, cu ochi albaştri şi cu pistrui, care se ard întotdeauna şi nu se bronzează niciodată.

Fototip II: persoane cu pielea albă, cu ochi căprui, părul blond sau roşcat, care de cele mai multe ori se ard şi se bronzează cu dificultate. Fototip III: persoane şatene cu ochi căprui, care se ard uneori la soare şi care se bronzează. Fototip IV: persoane brunete cu ochi închişi la culoare, care se bronzează întotdeauna şi nu se ard niciodată. Fototip V: persoane cu o pigmentaţie constitutivă moderată.

Fototip VI: persoane cu o pigmentaţie constitutivă marcată. În funcţie de fototip, specialiştii recomandă folosirea unor creme cu IP diferit. Astfel, fototipurile deschise la culoare (I, II şi III) ar trebui să folosească - în primele zile de expunere - creme cu IP de minimum 25, iar după 10 zile pot folosi un IP de 20. Pentru fototipurile închise la culoare (IV, V, VI) sunt indicate - în primele 10 zile de expunere la soare - creme cu IP 20, apoi creme cu IP 15.

Produsele fotoprotectoare trebuie aplicate înainte de expunerea la soare, iar aplicarea lor trebuie repetată după fiecare baie sau la fiecare jumătate de oră. Pentru a vă proteja eficient împotriva razelor ultraviolete de tip UVA şi UVB, aşa-numitele creme ecran trebuie să conţină, pe lângă alţi compuşi, benziliden, benzofenonă şi dibenzoil-metan.

Ghidul cremelor de plajă

Înainte de a vă expune la soare este bine să cumpăraţi o cremă de plajă adaptată tipului de ten pe care îl aveţi. Majoritatea cremelor sunt concepute pentru protecţia împotriva razelor ultraviolete B (UVB), însă blochează într-o măsură mai mică ultravioletele de tip A (UVA). Majoritatea produselor comercializate sunt fotostabile (pe etichetă este inscripţionat cuvântul „photostable”), adică îşi păstrează calităţile fotoprotectoare mai multe ore după aplicare.

Produsele care conţin avobenzone (filtru anti-UVA) rezistă puţin timp, aşa că trebuie reaplicate frecvent. Studiile au arătat că ingredientele din produse îşi pierd eficacitatea după numai o jumătate de oră de expunere la UVA şi pot degrada componentele din loţiunea care protejează împotriva UVB. Cele mai eficiente creme sunt cele care conţin mexoryl, oxid de zinc şi dioxid de titan. Aceste ingrediente stau la suprafaţa pielii (nu se absorb) şi formează o barieră invizibilă împotriva razelor ultraviolete.

Înainte de a cumpăra sau de a folosi  o cremă, verificaţi termenul de garanţie. De asemenea, nu aşteptaţi să ajungeţi la plajă pentru a aplica pe piele crema. În general, pielea are nevoie de cel puţin 20 de minute pentru a absorbi substanţele componente protectoare.