Frigul modifică reacţiile organismului

Frigul modifică reacţiile organismului

Temperaturile scăzute agravează bolile cardiovasculare şi respiratorii. Anumite medicamente care acţionează asupra sistemului nervos central afectează mecanismele naturale prin care corpul se apără de frig.

În perioadele reci, frisoanele (reflex al activităţii musculare), vasoconstricţia cutanată (diminuarea circulaţiei sângelui la nivelul pielii) şi creşterea ritmului cardiac sunt reacţii normale de termoreglare ale organismului.

Din aceste cauze, simptomele afecţiunilor cardiovasculare sunt serios influenţate de frig. „Bolile cronice agravate de temperaturile scăzute sunt în special afecţiunile cardiovasculare, cum ar fi cardiopatia ischemică şi insuficienţa cardiacă, dar şi bolile de natură respiratorie, cum ar fi bronhopneumoniile, astmul, rinitele şi sinuzitele“, spune medicul de familie Radu Leon George de la Clinica Leomedica din Bucureşti.

Şi simptomele afecţiunilor reumatismale (poliartrită reumatoidă, artroză sau spondilită anchilozantă) sunt agravate de frig şi de umezeală.

Atenţie ce medicamente luaţi!

Reacţia de autoapărare a organismului în condiţii de frig şi de umezeală este modificată de unele medicamente, cum sunt cele contra hipertensiunii arteriale, anginei pectorale, antiepilepticele şi neurolepticele.

Aceste medicamente inhibă procesul de termoreglare a organismului precum un anestezic. Medicamentele din clasa betablocantelor (utilizate frecvent în tratamentul hipertensiunii, aritmiilor, în prevenirea morţii subite după un infarct miocardic) acţionează asupra unor receptori din vasele de sânge, iar aceştia nu mai reacţionează la fel de puternic la variaţiile de temperatură.

„De asemenea, medicamentele care acţionează asupra sistemului nervos central inhibă receptorii de la nivel cerebral şi scad reacţia organismului la orice tip de stimuli“, explică medicul de familie Radu Leon George.

Condiţiile pentru ca aceste riscuri să nu existe sunt administrarea medicamentelor doar conform recomandărilor medicului şi respectarea dozelor prescrise de acesta, atrage atenţia Agenţia Franceză de Securitate Sanitară a Produselor de Sănătate. 

Cardiopatia ischemică, insuficienţa cardiacă, dar şi bronhopneumoniile, astmul, rinitele şi sinuzitele sunt afecţiuni agravate de frig.

Radu Leon George
medic de familie, Clinica Leomedica din Bucureşti

Cum vă puteţi proteja

• Evitaţi, pe cât posibil, să vă deplasaţi în zilele friguroase, mai ales dimineaţa şi seara. Dacă sunteţi nevoiţi să ieşiţi şi să staţi mai mult timp în frig, îmbrăcaţi-vă corespunzător, acoperindu-vă extremităţile.

• Evitaţi trecerile bruşte de la frig la căldură pentru a reduce riscul de şoc cardiac sau de accident vascular cerebral.

• Vaccinaţi-vă împotriva virusurilor sezoniere pentru a preveni astfel afecţiunile respiratorii specifice acestei perioade, care se pot complica prin agravarea unei boli cardiace.

• Evitaţi eforturile fizice care suprasolicită inima.