Fostul deputat PSD Gabriel Bivolaru, o altă afacere tip Zambaccian

vânzarea către Adrian Năstase a terenului din strada Zambaccian, Bivolaru a mai înstrăinat un teren de peste 8.355 de metri pătraţi pe strada Pescăriei din Buşteni şi construcţiile aferente

vânzarea către Adrian Năstase a terenului din strada Zambaccian, Bivolaru a mai înstrăinat un teren de peste 8.355 de metri pătraţi pe strada Pescăriei din Buşteni şi construcţiile aferente acestuia, de 595 mp.
Acum BRD încearcă să recupereze măcar o parte din prejudiciul creat de Bivolaru. De altfel, unitatea bancară a câştigat în primă instanţă terenul din Buşteni, însă ultimii cumpărători - Rodica Ionescu şi Nicholas Brian Bradford - au declarat recurs la Tribunalul Bucureşti în luna septembrie.
Cronologia
Povestea terenului a început în 1996, când între una dintre firmele lui Bivolaru, respectiv SC Atlas Turism&Trading SRL, şi nimeni alta decât soţia fostului deputat, Mona de Freitas, s-a consumat prima vânzare a terenului cu pricina. După numai două luni, când Bivolaru era suspect de fraudarea BRD, din teama că verificările vor fi extinse şi pe numele ei, Mona de Freitas a vândut terenul mamei sale, Elena Sotec. În noiembrie 1998, Parchetul General a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra bunurilor Monei de Freitas şi ale lui Gabriel Bivolaru, măsura referindu-se şi la terenul din Buşteni, şi la restaurantul "Izvorul Rece" din Sinaia. Numai că mama Monei de Freitas a vândut în aprilie 2003 terenul Rodicăi Ionescu şi lui Nicholas Bradford, şi asta după ce, în decembrie 2002, Curtea Supremă de Justiţie dăduse câştig de cauză BRD în plângerea penală formulată împotriva firmelelor controlate de Bivolaru, printre care şi SC Atlas Turism&Trading SRL. Aceasta a fost obligată, prin sentinţă definitivă, la plata a 338.361.209.644 lei vechi. Din dosarul lui Bivolaru s-a disjuns cel al soţiei sale Mona de Freitas şi al angajatei BRD Monica Paula Plazzotta, cea care l-a sprijinit pe fostul deputat să fraudeze banca.
Fugara Mona de Freitas se ceartă cu tribunalul
Numai că Mona de Freitas şi Monica Plazzotta au dispărut fără urmă, fiind date în urmărire generală şi internaţională. În timp ce poliţia le caută de ani buni, Mona de Freitas trimite întâmpinări peste întâmpinări la tribunal, în speranţa că va convinge magistraţii că vânzarea terenului s-a făcut cu bună credinţă. Numai că Judecătoria Sectorului 1 a decis să anuleze toate cele trei contracte de vânzare-cumpărare a terenului pentru a intra în posesia păgubitei BRD. Mai ales că ultima vânzare către Rodica Ionescu şi Nicholas Bradford s-a făcut în perioada în care procurorii puseseră terenul sub sechestru. Cei doi susţin însă că ei au fost cumpărători de bună credinţă, iar Elena Sotec contestă sechestrul, spunând că pe numele ei - în calitate de proprietară - nu s-a început urmărirea penală, astfel că măsura luată de procurori ar fi lovită de nulitate. "Cu privire la primul contract de vânzare-cumpărare, arată reclamanta (BRD - n.r.) că pârâta SC Atlas Turism&Trading SRL - debitor al BRD şi administrată de Gabriel Bivolaru - a vândut imobilul în litigiu către Mona de Freitas, persoana care a avut calitatea de soţie a lui Bivolaru", se arată în motivarea instanţei Judecătoriei Sectorului 1. Vânzarea s-a făcut pe 11.06.1996, exact după o zi după ce s-au constatat nereguli în modul de operare a deconturilor frauduloase, la Agenţia BRD Sinaia, unde se efectuase un control. În ceea ce priveşte cea de-a doua vânzare a terenului, aceasta a avut loc imediat după ce proprietara Mona de Freitas şi Gabriel Bivolaru au fost chemaţi la bancă, unde li s-au imputat operaţiuni frauduloase şi pentru a scăpa de răspunderea penală au acceptat ca 10 societăţi comerciale controlate de ei să dea angajamente de plată în favoarea BRD. Printre aceste societăţi s-a numărat şi SC Atlas Turism&Trading SRL. "Instanţa reţine faptul că SC Atlas Turism&Trading SRL a formulat la data de 17.06.1996 un angajament în favoarea BRD, în care aceasta se obligă să restituie suma de 11.201.763.000 lei vechi până la sfârşitul anului 1996, astfel se trage concluzia că acest înscris echivalează cu o recunoaştere a datoriei pe care SC Atlas Turism&Trading SRL o are faţă de BRD", mai precizează judecătorii sectorului 1.
Chichiţe judiciare
Ultimii cumpărători - Rodica Ionescu şi Nicholas Bradford - susţin însă că o decizie în vederea recuperării prejudiciului de către BRD nu o poate lua decât Judecătoria Sinaia, pe raza căruia se află terenul cu pricina.
Deşi, Judecătoria Sectorului 1 a respins această solicitare, proprietarii au formulat din nou o astfel de cerere la Tribunalul Bucureşti. Aceştia arată că au cumpărat terenul cu 1 miliard de lei vechi şi că măsura instituirii sechestrului de către Parchet ar fi nelegală, întrucât nu mai aparţinea lui Gabriel Bivolaru şi Monei de Freitas, cercetaţi penal. "În concluzie, vă rugăm (…) să anulaţi sentinţa civilă nr. 6342/2006 a Judecătoriei Sector 1 Bucureşti şi să trimiteţi cauza spre soluţionare la Judecătoria Sinaia, judeţul Prahova", se arată în apelul declarat de Rodica Ionescu şi Nicholas Bradford la Tribunalul Bucureşti.

Condamnat la 5 ani pentru o fraudă de 2.200 miliarde de lei
Pe 1 aprilie 2004, Bivolaru s-a predat la Direcţia de Cercetări Penale pentru a fi încarcerat ca urmare a sentinţei definitive a instanţei supreme prin care fostul deputat PDSR a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru păgubirea BRD cu peste 2.000 de miliarde de lei vechi. Iniţial, Gabriel Bivolaru fusese condamnat la trei ani de închisoare pentru înşelăciune şi obligat la plata a peste 2.200 de miliarde de lei reprezentînd prejudiciul civil către BRD. Sentinţa completului de trei judecători, dată în 3 decembrie 2002, a fost contestată de Bivolaru. În urma judecării recursului fostului parlamentar, un complet de nouă judecători a hotărît condamnarea la cinci ani de detenţie. Instanţa supremă a menţinut sechestru asiguratoriu asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Bivolaru. Instanţa supremă l-a obligat pe Bivolaru să plătească BRD 2.253.225.811.840 de lei şi zece milioane de lei către stat, cheltuieli judecătoreşti. În luna iulie anul acesta, Gabriel Bivolaru a fost propus pentru eliberare condiţionată de către Comisia de eliberări condiţionate de la Penitenciarul Rahova, însă instanţa a respins solicitarea. Imediat după refuzul instanţei de a-l pune în libertate, Gabriel Bivolaru a acuzat faptul că totul i se trage de la procurorii DNA, care i-ar fi condiţionat eliberarea de formularea unui denunţ împotriva fostului premier Adrian Năstase. El ar fi refuzat acest lucru, fapt pentru care nu a beneficiat de reducerea pedepsei. Gabriel Bivolaru mai poate face cerere de eliberare condiţionată la începutul anului viitor.

Soacra lui Bivolaru, la fel de bună în afaceri ca Mătuşa Tamara
Gabriel Bivolaru poate fi considerat expert în afaceri imobiliare. Fostul premier Adrian Năstase a cumpărat, în 1998, un teren de 700 de metri pătraţi în strada Zambaccian, la un preţ de 11.000 de dolari, de 25 de ori mai mic decât preţul real, de piaţă, al terenului. Terenul a ajuns la Adrian Năstase după ce Bivolaru l-a vândut, în 1996, soacrei sale, Elena Sotec. În acelaşi an, soacra sa a devenit şi proprietara terenului din Buşteni. După doi ani, terenul din Zambaccian a fost cumpărat, în timp ce Bivolaru era cercetat penal, de Athena Marianthi Teodoru, care l-a vândut cabinetului de avocatură "Adrian Năstase". Mona Muscă a sesizat PNA cu privire la posibile fapte de corupţie în achiziţionarea acestui teren, însă în septembrie 2004, Parchetul Naţional Anticorupţie a informat că dosarul privind modul de achiziţionare a unui teren de către Adrian Năstase a fost închis, Parchetul susţinând că tranzacţia a fost nu numai legală, ci chiar păguboasă pentru fostul premier. În 2005, DNA a redeschis acest dosar, Adrian Năstase fiind pus sub învinuire. Totul a început după ce în declaraţie de avere a lui Năstase a apărut o îmbogăţire a fostului premier cu încă 1 milion de euro. Adrian Năstase a precizat atunci că banii reprezintă o moştenire lăsată de mătuşa soţiei sale, Tamara Cernasov. Mătuşa Tamara ar fi obţinut bani din mai multe afaceri, printre care şi cele imobiliare.