Factori care scad imunitatea

Persoanele stresate frecvent sunt mai puţin protejate de atacul agenţilor patogeni

Stresul cronic, sedentarismul, lipsa somnului şi consumul frecvent de dulciuri ne fac vulnerabili în faţa îmbolnăvirilor. Administrarea incorectă de medicamente, mai ales de antibiotice, duce la scăderea capacităţii naturale de apărare a organismului în faţa bolilor.

Avem nevoie de un sistem imunitar puternic nu numai pentru a ne feri de gripă şi de răcelile frecvente în sezonul rece, ci şi pentru a preveni riscul de boli precum cancerul. Format din miliarde de celule, cu misiuni specifice în protejarea organismului faţă de factorii nocivi, sistemul imunitar se află permanent în alertă, pregătit să combată agenţii care produc îmbolnăvire. Însă buna lui funcţionare este perturbată mai ales de stilul modern de viaţă.

„Imunitatea poate să fie influenţată de condiţiile de microclimat (temperaturi scăzute sau crescute, cu umiditate mare), de expunerea la diverse substanţe toxice, de alimentaţia necorespunzătoare, de fumat, de oboseală, de sindromul de suprasolicitare, de stres, de anumite boli (cardiace, respiratorii, hepatice, renale, infecţii precum cea cu HIV) sau de tratamente precum radio- şi chimioterapia", afirmă medicul primar medicină de familie Garofiţa Nicolae de la Clinica Garomed din Bucureşti.

Stresul ne face vulnerabili

Stresul cronic este unul dintre cei mai mari inamici ai imunităţii. În situaţiile tensionante, se secretă în exces cortizol, numit şi hormonul stresului, care şubrezeşte sistemul imunitar, ceea ce, pe termen lung, favorizează apariţia bolilor cronice şi a cancerului.

Stresul scade formarea anticorpilor, substanţe produse de sistemul imunitar ca răspuns la atacurile celulelor canceroase, ale bacteriilor, ale virusurilor sau ale altor agenţi patogeni. Sunt afectaţi mai ales anticorpii IgG, care se regăsesc în toate fluidele organismului şi care au rolul de a proteja faţă de infecţiile virale şi bacteriene.

Şi insomniile duc la scăderea imunităţii, în timpul somnului refăcându-se toate funcţiile organismului, inclusiv cele ale sistemului imunitar. De asemenea, sedentarismul slăbeşte imunitatea, iar mişcarea moderată stimulează funcţiile „armelor" naturale de apărare, precum limfocitele B (implicate în producerea anticorpilor), T (cu rol antiinfecţios şi de distrugere a tumorilor) şi celulele NK („natural killers" - ucigaşi naturali ai bacteriilor, virusurilor şi celulelor canceroase). Atenţie, eforturile fizice prea intense şi de lungă durată slăbesc imunitatea!

Antibioticele perturbă flora intestinală

Flora bacteriană intestinală formează aproape 80 la sută din sistemul imunitar. Bacteriile „bune" din intestine sunt distruse de administrarea de antibiotice, de anticoncepţionale, precum şi de hrana săracă în nutrienţi şi de bolile digestive, afectând negativ imunitatea.
Flora intestinală poate fi echilibrată prin consumul de probiotice, bacterii „bune" prezente în iaurturi naturale şi în chefir.

Capacitatea naturală de apărare a organismului are de suferit şi în urma altor medicamente, precum cele antitiroidiene. Printre efectele adverse ale acestora se numără leucopenia, tulburare manifestată prin scăderea numărului de globule albe (leucocite), implicate în apărarea organismului de infecţii.

Dieta haotică şubrezeşte apărarea

Sistemul imunitar este influenţat, în mare măsură, de alimentaţie. Hrana de tip fast-food, dulciurile rafinate, grăsimile animale, mezelurile, afumăturile şi produsele de patiserie sunt câteva dintre alimentele care dăunează imunităţii.

Astfel, consumul de zahăr în exces duce la sărăcirea organismului de minerale şi de vitamine, printre acestea numărându-se cromul, calciul, magneziul, vitamina B1 şi cuprul.