Etnobotanicele încă fac victime în România

Vârsta la care adolescenţii încep să folosească substanţe psihoactive, precum marijuana, „Special Gold“ sau „Magic Powder“ este de 14 ani în România, arată un raport al Agenţiei Naţionale Antidrog. Mulţi dintre consumatorii de etnobotanice ajung la Urgenţă cu intoxicaţii acute şi sunt luaţi în evidenţă de autorităţi. Sunt şi mai mulţi însă cei care „scapă“ statisticilor.

Etnobotanicele interzise se pot cumpăra încă de pe internet, sub denumirea de îngrăşământ sau de substanţe pentru aromaterapie, cu precizarea: „Nu se recomandă consumului uman". Alte substanţe decât cele de pe lista neagră a Ministerului Sănătăţii Publice continuă să fie comercializate mai ales pe internet, fără ca „vânzătorii de vise" să rişte amenzi, fiindcă nu se încalcă nicio lege.

Statisticile arată că 3,6% din adolescenţi consumă produse etnobotanice cu mefedronă (de tip „Magic") şi 2,2% le preferă pe cele care au în compoziţie canabinoizi sintetici (de tip „Spice"), arată raportul de anul trecut al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA). O mare parte dintre substanţele psihoactive incluse în categoria incorect denumită „etnobotanice" (induce falsa idee că ar fi naturale şi sigure) au fost scoase în afara legii anul trecut de Ministerul Sănătăţii printr-o serie de Ordonanţe de Urgenţă. Totuşi, un raport al Agenţiei Naţionale Antidrog arată că adolescenţii din România încep să folosească substanţe psihoactive precum marijuana de la 14 ani.
  
Sunt dificil de identificat

Cea mai mare problemă o constituie faptul că, nici până la ora actuală, identificarea şi clasificarea exactă a substanţelor etnobotanice nu se face cu uşurinţă în laboratoarele din România. „În cele mai multe cazuri, unităţile sanitare din ţara noastră nu sunt dotate corespunzător din punct de vedere tehnic. Pe de altă parte, chiar şi în cazul în care un spital dispune de un laborator de toxicologie dotat corespunzător, atât librăriile de mostre de substanţe, metodele de analiză, cât şi cunoştinţele specialiştilor toxicologi necesită actualizări permanente, care sunt în general foarte costisitoare", se mai arată în raportul ANA. Cert este că unele dintre substanţele conţinute de plicurile cu prafuri sau cu ierburi pentru fumat sunt similare cocainei, unele au efecte mai puternice decât alte droguri tari, cum este LSD, şi că majoritatea sunt toxice pentru organism.

Psihoterapia de familie este esenţială pentru succesul terapiei  Foto: shutterstock

Modifică percepţia şi starea de spirit

Consumul etnobotanicelor, cunoscute ştiinţific sub denumirea de psihoactive sau psihotrope, afectează, în primul rând, circuitele cerebrale şi întregul sistem nervos central. Aşa se explică de ce efectele imediate ale introducerii în corp a acestor substanţe sunt modificarea percepţiei, a stării de spirit, a comportamentului. De asemenea, apar tulburări cognitive şi ale stării de conştienţă.

Pe lângă acestea, mai apar şi alte manifestări de ordin fizic: dilatarea pupilelor, senzaţia de greaţă, încetinirea ritmului cardiac, tremurături şi febră. Luate în exces, aceste substanţe se acumulează în corp şi intoxică toate sistemele, astfel că devine necesară intervenţia de urgenţă a medicilor pentru dezintoxicare.  Dar, chiar dacă nu sunt administrate doze mari, folosirea pe termen lung a substanţelor psihoactive duce la dependenţă.

Afectează legăturile dintre neuroni

Chiar şi o singură doză de etnobotanice produce modificări importante ale legăturilor dintre neuroni, în vederea creşterii nivelului de neurotransmiţători care conferă efectele plăcute (serotonina şi dopamina). Însă asta nu este tot. Atât funcţiile, cât şi structura neuronilor implicaţi se modifică pentru totdeauna. Femeile care se droghează cu etnobotanice şi pe ­parcursul sarcinii prezintă un risc crescut de a naşte prematur, iar bebeluşul poate suferi malformaţii şi afectări neurologice, fiindcă tot ceea ce consumă mama ajunge, prin cordonul ombilical, şi în corpul fătului. Mai mult, există o probabilitate ridicată ca, la naştere, bebeluşul să intre în sevraj.

Simptome de sevraj la bebeluşi

„Un copil cu greutate mică, foarte iritat, care plânge fără încetare ne poate semnala un posibil sevraj. Există însă o listă întreagă de simptome şi de criterii clare după care se poate depista o astfel de problemă", explică medicul specialist neonatolog Mădălina Dobrescu de la Maternitatea „Regina Maria" din Bucureşti. Specialiştii neonatologi spun că se confruntă lunar cu aproximativ două cazuri de sevraj la nou-născuţi. Multe dintre ele apar pe fondul abuzului de etnobotanice al mamei.

235  de cazuri de intoxicaţii acute cu etnobotanice au fost înregistrate în primele şase luni ale anului 2010, arată ANA.

Persoanele depresive, la risc

Cea mai mare tentaţie de a consuma substanţe psihoactive se întâlneşte la tinerii cu probleme de ordin psihologic. „Predispoziţia către dependenţe este mai degrabă o caracteristică dobândită decât moştenită genetic. Ea vine din modul în care ne «aşezăm» convingerile despre lume şi despre locul nostru printre ceilalţi, lucru care se face încă din primii ani de viaţă. Avantajul este că, nefiind genetice, putem renunţa la dependenţe", explică psihologul Lena Rusti de la Mentarex Consult.

Dependenţa se tratează cu dificultate

Majoritatea substanţelor din compoziţia etnobotanicelor pot da dependenţă, dacă sunt consumate vreme îndelungată, atrag atenţia specialiştii. Persoanele dependente prezintă modificări importante la nivelul creierului. „Din punct de vedere cerebral, la dependenţi se observă modificări plastice neuronale, în special în cortexul prefrontal, determinate de motivaţia acestora de a obţine drogul în detrimentul obţinerii unor recompense naturale. De altfel, aceşti subiecţi au un răspuns scăzut faţă de stimuli precum sex, alimente sau interacţiune socială", explică dr. Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe în cadrul Centrului de Excelenţă în Neuroştiinţe din Bucureşti.

Dependenţa de substanţe psihoactive este de două tipuri: fizică şi psihică. Cea de ordin fizic, care afectează cu precădere persoanele consumatoare de droguri aşa-zise „tari", constă în necesitatea consumatorului de a lua o nouă doză de droguri pentru a scăpa de simptomele neplăcute ce apar în caz contrar: greaţă, confuzie, stare generală proastă. Dependenţa psihică apare însă în majoritatea cazurilor, indiferent de „tăria" drogului. Aceasta constă în nevoia de a consuma drogurile ­respective pentru a-şi îmbunătăţi starea de spirit, pentru a uita de griji etc.

Stimulează zona recompensei din creier

„Dependenţa reprezintă o fixaţie emoţională obţinută prin învăţare, care se exprimă într-o manieră stereotipă, cu caracterul şi forţa unui instinct, în scopul obţinerii de plăceri specifice. Modificările cerebrale induse de dependenţă privesc două sisteme de procesare neuronală mediate de neurotransmiţătorii dopamină şi serotonină. Aceste două sisteme au corelaţii strânse cu mecanismele de obţinere a recompensei, cu ariile de integrare, cu fenomenele de învăţare şi cu memoria. Circuitele implicate produc modificări complexe de natură biochimică, la nivel cerebral şi în întreg organismul, dar şi de natură comportamentală", precizează medicul Radu Braga.

Rudele au un rol esenţial

Rudele sunt primele care ar trebui să observe o eventuală problemă legată de consumul de droguri. Manifestările care ar trebui să le atragă atenţia acestora sunt modificările bruşte ale stării de spirit, râsul fără motiv, pupilele dilatate şi schimbările de comportament. „Tot rudele persoanelor cu dependenţe sunt o componentă importantă a motivaţiei de a urma tratamentul şi a succesului terapiei", subliniază psihiatrul Eugen Hriscu, specialist în tratarea dependenţelor, de la Clinica PsyMotion.

Pentru ca efectul renunţării la substanţele psihoactive să fie pe termen lung, tratamentul trebuie să fie complex şi corect realizat. „Un dependent de substanţe necesită atât îngrijiri medicale, cât şi psihiatrice şi psihologice. Iar tratamentul trebuie individualizat. În momentul în care o persoană vine pentru tratament, ea trebuie evaluată foarte corect pentru a vedea cât de severă este problema", precizează medicul Eugen Hriscu.