Erorile nutriţionale

Autoselecţia hranei, după criteriile nutritive, este o problemă de educaţie. Mâncăm, deoseori, un aliment pentru că ne place, fără să ştim mare lucru despre valoarea sa chimică sau

Autoselecţia hranei, după criteriile nutritive, este o problemă de educaţie. Mâncăm, deoseori, un aliment pentru că ne place, fără să ştim mare lucru despre valoarea sa chimică sau calorică. Această deprindere, însuşită într-un interval de timp, devine un reflex. Târziu, observăm consecinţele sale. Nutriţioniştii se străduiesc să ne convingă să ne selectăm hrana, ţinând seama cel puţin de suportul caloric al principalelor alimente folosite în dieta cotidiană. Erorile de nutriţie, din punct de vedere calitativ, se dovedesc periculoase prin folosirea excesivă a alimentelor hidrocarbonate făinoase, pâine, dulciuri şi a grăsimilor, în dauna legumelor, fructelor şi a lactatelor. Organismul este astfel vitregit de vitaminele şi mineralele prezente în vegetale şi lactate. O altă eroare alimentară este preferinţa pentru alimentele monomorfe. Specialiştii atrag atenţia şi asupra ritmului de hrană, adică a numărului de mese pe zi.
Lipsa micului dejun este o practică foarte dăunătoare. La fel de nesănătos este şi obiceiul de a "recupera" la prânz caloriile omise dimineaţa, optând pentru un prânz copios. Evident, după o astfel de masă şi randamentul se reduce drastic. Nutriţioniştii consideră că, din punct de vedere caloric, este sănătos ca hrana să fie împărţită în trei mese: 25 la sută la micul dejun, 40 la sută la dejun şi 35 la sută la cină.