Elevii români învaţă din manuale misogine

CandidaŢii la alegeri sunt bărbaţi. În Senat şi în Camera Deputaţilor sunt numai bărbaţi. Doctorul e bărbat, la fel şi pacientul. Poliţistul e tot bărbat, primarul - aşijderea. La guvern

CandidaŢii la alegeri sunt bărbaţi. În Senat şi în Camera Deputaţilor sunt numai bărbaţi. Doctorul e bărbat, la fel şi pacientul. Poliţistul e tot bărbat, primarul - aşijderea. La guvern sunt numai bărbaţi. Aşa arată unul dintre manualele de cultură civică pentru clasa a VII-a. Potrivit unui studiu al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), manualele şcolare promovează prin imagini şi texte mai ales personaje masculine, ceea ce duce la accentuarea importanţei a ceea ce sunt şi fac bărbaţii, în comparaţie cu ceea ce sunt şi fac femeile. Peste 60% din personajele reprezentate în imaginile manualelor şcolare sunt de sex masculin. În manualul de cultură civică pentru clasa a VII-a, bărbatul este cel care citeşte ziare, se uită la televizor şi foloseşte calculatorul. În Abecedar, mama este cea care îl serveşte pe tata la masă, acesta din urmă citind tacticos presa, în timp ce copiii se joacă în jurul lor. Imaginea mamei, prezentată într-un manual de limba română pentru clasa a IV-a, nu este în concordanţă cu realitatea: are fusta lungă, şorţ şi batic pe cap, purtând în picioare pantofi mari, bărbăteşti, cu mâinile aspre şi crăpate de la munca pe câmp. Bunica toarce, cu mâţa lângă ea, iar nepoţii se joacă cu... roboţii.

Predomină activităţile tradiţional bărbăteşti
În manualele de istorie, numai 64 personaje reprezentate sunt de sex feminin, în vreme ce 325 sunt de sex masculin. Cele mai mici diferenţe se observă la educaţie tehnologică: 65 personaje feminine şi 76 masculine, în timp ce la cultură civică, unde ar fi fost de aşteptat o reprezentare mai echilibrată pe sexe, imaginile se distribuie astfel: 36 personaje feminine şi 78 personaje masculine. Potrivit ISE, această distribuţie se regăseşte în cazul majorităţii manualelor utilizate în prezent în sistemul de învăţământ. Din totalul imaginilor care ilustrează personaje şi obiecte, mai mult de o treime sunt imagini ce prezintă activităţi tradiţional masculine. Acestea sunt realizate în cea mai mare parte de către bărbaţi (54 cazuri) şi numai într-o foarte mică măsură de femei (6 cazuri). Manualele prezintă un număr relativ scăzut de activităţi tradiţional feminine, care sunt realizate în exclusivitate de personaje de sex feminin.

Doar în 6 la sută din texte sunt personaje feminine
Dacă, prin imagini, manualele şcolare promovează mai mult bărbaţii decât femeile, şi prin texte se întâmplă acelaşi lucru. 57 la sută din personajele textelor sunt de sex masculin. Numai în 6 la sută din textele analizate imaginile prezintă personaje feminine. Personajele individuale sunt, de cele mai multe ori, figuri puternice şi concrete, ce concentrează în jurul lor întreg mesajul lecţiei şi au un impact educaţional mult mai accentuat decât personajele colective, care au un grad ridicat de abstractizare, spre exemplu: cetăţenii, elevii, popoarele. Aproape jumătate din totalul de 280 de texte analizate de ISE prezintă atât personaje individuale, cât şi personaje colective.

Femeile torc, bărbaţii au importante roluri politice şi sociale
În majoritatea manualelor, rolul femeilor se circumscrie mai ales sferei îngrijirii. Personajele masculine sunt caracterizate printr-un număr mai mare de atribute, precum: au dorinţă de autoafirmare, au capacitate de analiză, puternic, curajos, luptător, viteaz, dar şi agresiv, nepoliticos, neascultător, autoritar. În texte, fetele au înclinaţii spre ştiinţe umaniste, au capacitate de sinteză şi dorinţă de cooperare, sunt cuminţi, blânde, sensibile, sportive şi flexibile, dar şi slabe, credule, supuse, rele. Personajele masculine desfăşoară activităţi în spaţiul public şi au roluri importante în plan istoric şi politic, în contexte sociale, în plan economic şi în viaţa culturală. Foarte puţine texte prezintă personaje masculine care desfăşoară activităţi în sfera privată: fac reparaţii în gospodărie, zugrăvesc camera, curăţă grădina. În comparaţie cu personajele masculine, femeile sunt foarte puţin active în spaţiul public. Ele fac mâncare, spală, udă florile, hrănesc copiii şi animalele, torc sau tricotează. Se emoţionează, plâng, se bucură, sunt superstiţioase. Potrivit studiului ISE, modelele promovate în majoritatea manualelor şcolare sunt patriarhale şi anacronice. În relaţiile de subordonare prezentate de manuale, autoritatea aparţine de cele mai multe ori personajelor masculine.

Nu sunt încurajate relaţiile cu familia sau cu prietenii
Din cele peste 400 de imagini cu personaje din manualele şcolare, analizate în studiul ISE, 152 reprezintă portrete, în vreme ce majoritatea celorlalte cazuri reprezintă personaje surprinse în diverse situaţii: în natură, în spaţii publice (stradă, magazin, cinema, aeroport etc.), în cursul unor evenimente sociale (bătălii, manifestaţii, adunări etc.). Studiul arată că personajele aflate în situaţii specifice vieţii de familie, cercului de prieteni, vieţii şcolare sau profesionale sunt prezentate într-o proporţie mult mai redusă, sub 3%. În aproape două treimi din imaginile cu personaje, se prezintă un singur personaj şi, în consecinţă, nu poate fi pusă problema nici unui tip de interacţiune. În rest, majoritatea imaginilor prezintă relaţii de colaborare între subiecţi (33%) şi într-un număr foarte redus situaţii conflictuale sau de competiţie (4%). Ţinând cont de sexul personajelor, se remarcă ponderea relativ echilibrată a imaginilor care prezintă situaţii de colaborare între personaje de acelaşi sex (55%) şi a celor între personaje de sexe diferite (45%). Atât situaţiile de colaborare, cât şi cele de conflict sunt prezentate cu cea mai mare frecvenţă între personaje masculine.

Exerciţiile propuse împiedică dezvoltarea creativităţii copiilor
Peste 90% din sarcinile de învăţare promovate de manualele şcolare sunt sarcini de tip individual. Studiul arată că manualele nu oferă prea multe oportunităţi de lucru în grup, doar 4% din totalul sarcinilor analizate fiind bazate pe comunicare directă cu ceilalţi. Interacţiunile sociale dintre elevi în procesul de învăţare sunt extrem de limitate în cadrul lecţiilor. În ceea ce priveşte materiile de studiu, ponderea cea mai ridicată a sarcinilor de grup sau frontale se înregistrează în cazul culturii civice (20%), iar cele mai scăzute sunt la biologie (0,1%) şi limba şi literatura română (2,6%). Cele mai multe din sarcinile de învăţare existente în manualele şcolare sunt de tip cognitiv-operaţional (52,7%), în timp ce ponderea cea mai scăzută o înregistrează sarcinile care solicită creativitatea elevilor (16,8%). Sarcinile de tip reproductiv, bazate mai ales pe memorie, ocupă şi ele un loc important - 30,5%. Potrivit studiului, aproape 60% din sarcini nu fac nici un fel de referire la experienţe concrete de viaţă reală.