Durerea toracică poate anunţa „apă la plămâni“

Radiografia toracică poate evidenţia prezenţa „apei la plămâni“

Pleurezia poate fi o complicaţie a tuberculozei. Diagnosticul de „apă la plămâni“ se pune cu ajutorul radiografiei toracice, iar tratamentul depinde de cauza bolii. Netratată, pleurezia poate duce la insuficienţă respiratorie.

Pleurezia sau „apa la plămâni", cum mai este cunoscută această afecţiune, apare din cauza unei acumulări de lichid în spaţiul dintre plămâni şi peretele toracic, din cauza inflamării foiţelor pleurale. „Omul are două pleure, una care înveleşte ambii plămâni (pleura viscerală) şi alta care acoperă pe interior cavitatea toracică (pleura parietală). Plămânii înveliţi în pleura viscerală vin în contact cu cavitatea toracică prin alipirea celor două pleure, între care, în principiu, nu rămâne niciun spaţiu, ci numai o peliculă fină de lichid care permite alunecarea liberă a plămânului în timpul mişcărilor respiratorii", explică prof. dr. Ioan Paul Stoicescu, medic primar pneumolog la clinica „Gral Medical" din Bucureşti. Infecţiile de la acest nivel şi unele boli pot duce la inflamarea pleurei.

Poate apărea şi în insuficienţa cardiacă

Tuberculoza, pneumonia şi diverse alte infecţii cu virusuri şi cu bacterii sunt printre cele mai frecvente cauze ale „apei la plămâni", însă această complicaţie poate fi întâlnită şi în unele afecţiuni precum insuficienţa cardiacă, reumatismul, bolile autoimune, pancreatita sau cancerul. „Cancerul pulmonar poate invada pleura direct din vecinătate sau poate da metastaze care se manifestă cu pleurezie", atrage atenţia prof. dr. Ioan Paul Stoicescu.

Este nevoie de consult medical oricând apare o durere toracică intensă, tuse seacă, febră şi dificultate respiratorie, deoarece poate fi vorba de pleurezie. În insuficienţa cardiacă sau în cancerul localizat la pleură, „apa la plămâni" poate apărea fără simptome, descoperindu-se
după ce persoana afectată se plânge de dificultate respiratorie dată de comprimarea plămânului în urma creşterii nivelului de lichid în cavitatea pleurală.

Se vede pe radiografie

Pentru stabilirea diagnosticului de pleurezie este nevoie de analize precum radiografia toracică şi puncţia plurală. Culoarea lichidului diferă în funcţie de cauza plureziei. Astfel, lichidul este limpede în pleureziile de natură virală şi în cele date de tuberculoză sau de boala cardiacă. În schimb, lichidul poate fi purulent în „apa la plămâni" produsă de bacterii, iar în cancerul pleural, acesta este hemoragic (însă nu toate pleureziile hemoragice sunt de natură canceroasă).

Pentru acurateţea diagnosticului, se poate recurge la puncţia bioptică pleurală, care constă în recoltarea unui fragment de pleură cu ajutorul unui ac special, proba analizându-se apoi la microscop. „În cazul în care aceste examinări nu au putut preciza diagnosticul, se apelează şi la biopsie prin toracoscopie sau chiar la biopsie chirurgicală", completează prof. dr. Ioan Paul Stoicescu.

Tratamentul pleureziei depinde de cauza care a produs-o. Cele virale se vindecă în general singure (nu se prescriu antibiotice în acest caz), iar forma tuberculoasă necesită tratament specific, pe o perioadă de şase luni. „Pleureziile bacteriene necesită tratament cu antibiotice pe cale generală, evacuarea lichidului purulent (drenaj chirurgical sau puncţie) şi eventual introducere de antibiotice în pleură", precizează prof. dr. Ioan Paul Stoicescu.

Poate fi nevoie de evacuare şi în pleurezia neoplazică, deoarece lichidul reapare rapid şi comprimă plămânul. În „apa la plămâni" de origine cardiovasculară, este important şi tratamentul pentru respectiva afecţiune cardiacă.

"Pleureziile virale se vindecă în general singure, într-un interval scurt."
Prof. dr. Ioan Paul  Stoicescu medic primar pneumolog