Durerea, o boală în sine

Anumite afecţiuni (de pildă cele degenerative ale articulaţiilor) sunt mai frecvente la vârste înaintate şi constituie o cauză semnificativă de durere. "Această boală nu este recunoscută

Anumite afecţiuni (de pildă cele degenerative ale articulaţiilor) sunt mai frecvente la vârste înaintate şi constituie o cauză semnificativă de durere. "Această boală nu este recunoscută ca afecţiune. Uneori, după ce o fractură se reface, pacientul continuă să aibă dureri chiar şi ani de zile", spune prof. dr. Ostin Mungiu, şeful catedrei de Algeziologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi.
Costuri - 100 miliarde de dolari, anual
Durerea cronică este una dintre cele mai frecvente şi costisitoare probleme medicale în Statele Unite, unde afectează unul din cinci americani şi produce costuri directe şi indirecte de aproximativ 100 miliarde de dolari pe an. "Durerea este o senzaţie subiectivă. Fiecare bolnav are durerea lui, iar noi, ca medici, trebuie să-l credem. Sunt unele persoane care au reacţii deosebite ca urmare a unei leziuni uşoare, pe când alţii au dureri mari, dar sunt mai reţinuţi", spune prof. dr. Ostin Mungiu. Cele mai cunoscute afecţiuni care implică dureri cronice sunt durerile lombare, osteoartrita, artrita reumatoidă, durerile cauzate de cancer, vătămările sau tulburările neuropatice (de exemplu, cele cauzate de afecţiuni ale nervilor periferici sau ale sistemului nervos central). În ceea ce priveşte cancerul, prevalenţa durerilor cronice se ridică la 30-50% în rândul pacienţilor care urmează un tratament activ împotriva tumorilor solide, respectiv la 70-90% pentru cei aflaţi în stadii avansate ale bolii.
De la pastile la plasturi
Tratamentul constă în administrarea unor medicamente antireumatice puternice. Câteva medicamente diferite pot fi utilizate pentru controlul durerii. Analgezicele precum antiinflamatoriile nonsteroide (cum este aspirina) pot fi folosite în combaterea durerilor uşoare spre moderate. Opioidele, derivate din morfină, sunt principala clasă de analgezice utilizate în combaterea durerilor moderate şi a celor cronice severe. De curând însă au apărut şi plasturii, care, lipiţi pe piele, eliberează treptat medicamentul şi durează trei zile. "Nu este ca morfina, care dă efecte adverse, cum ar fi constipaţia şi sedarea. Substanţa eliberată în organism este mai puternică, iar persoana afectată poate merge la slujbă şi poate duce o viaţă normală", mai spune prof. dr. Ostin Mungi