Din iarnă, mai multe vieţi salvate cu celule stem

Odată ce Registrul Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice va deveni funcţional, se vor putea face transplanturi şi de la persoane neînrudite. În prezent, în România nu se pot transplanta celule stem decât de la rude sau chiar de la bolnav. Acest lucru se va schimba însă la sfârşitul acestui an, estimează autorităţile.

Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice este o „unealtă" extrem de aşteptată de persoanele cu boli grave din România care nu se pot trata decât printr-un transplant cu celule stem. Bazele sale au fost puse încă din 2009, dar numai anul acesta va deveni cu adevărat funcţional, spun autorităţile. „În această perioadă se fac demersurile pentru ca Registrul să existe ca instituţie.

Angajăm personal, procedură care durează aproximativ două-trei luni, conform noilor reguli. Iar următoarea etapă este elaborarea standardelor de funcţionare, pe baza standardelor internaţionale şi aprobarea lor prin Ordin de ministru. Aşadar, cel mai devreme, Registrul va funcţiona propriu-zis în noiembrie-decembrie anul acesta, dacă nu intervin probleme neprevăzute", explică medicul Aurora Dragomirişteanu, directorul Registrului. Cel mai mare avantaj pe care îl oferă Registrul este acela că dă o şansă bolnavilor care nu au donatori compatibili în familie, adică majorităţii.

Rudele sunt rareori compatibile

Atunci când un pacient are nevoie de transplant medular şi nu are fraţi compatibili, Centrul de Transplant solicită Registrului un donator cu caracteristicile histologice ale pacientului, după cum explică dr. Alina Tănase, medic primar hematologie şi transplant medular la Institutul Clinic Fundeni şi doctor în ştiinţe medicale. Informaţiile privind identitatea pacientului şi a eventualilor donatori compatibili găsiţi în baza de date sunt confidenţiale, persoanele fiind cunoscute doar sub forma unor numere de cod.

„Standardul în transplantul medular cere compatibilitate de 100% între donator şi primitor. În cadrul familiei, ea poate apărea între fraţi, dar probabilitatea este foarte mică, de doar 25%. Aceasta pentru că un copil îşi ia jumătate din materialul genetic de la mamă şi jumătate de la tată, rezultând deci patru variante posibile de combinaţii genetice", precizează medicul Alina Tănase.

Ministrul Sănătăţii Attila Cseke a declarat într-o conferinţă de presă recentă că 1.700 persoane din cele care s-au înscris ca donatori de-a lungul timpului au ajuns în faza de testare în vederea validării şi intrării în Registru. Directorul Registrului, Aurora Dragomirişteanu, spune că o parte dintre aceştia au trecut deja testele de virusologie. Iar fondurile alocate acestui proiect permit testarea şi validarea unui număr dublu de probe. Testele preliminare se fac în cele două laboratoare HLA acreditate şi dotate în acest sens, şi anume Laboratorul Naţional HLA din cadrul Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională şi Centrul de Imunogenetică şi Virusologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni.

Acces la donatori internaţionali

Un alt mare avantaj al punerii în funcţiune a Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari este că, prin intermediul lui, bolnavii din România vor avea acces la listele de donatori voluntari înscrişi în alte ţări care au un astfel de registru. Prin urmare, şansele de a găsi un donator compatibil vor creşte considerabil. De altfel, Institutul Clinic Fundeni a avut posibilitatea timp de doi ani să acceseze registrele internaţionale, ca membru înscris contra cost, şi astfel doi bolnavi români de leucemie mieloidă acută au beneficiat, în ţară, de transplant de celule stem hematopoietice de la donatori străini.

680 de transplanturi în toată ţara

Până în prezent, în România au putut fi realizate doar transplanturi de celule stem de la bolnav (autotransplant) sau de la donatori înrudiţi (alotransplant). Până în 2011, în ţara noastră au fost realizate 680 de astfel de transplanturi, cele mai multe la Institutul Clinic Fundeni (300). Restul au fost efectuate la Centrele din Timişoara şi din Târgu-Mureş. Numărul mare de alotransplanturi realizate la Fundeni (peste 10 pe an) este foarte important, deoarece acesta este unul dintre criteriile care permit acreditarea internaţională.

Cum poţi deveni donator

Se poate înscrie în Registru orice persoană cu vârsta cuprinsă între 18 şi 50 de ani. Primul pas constă în completarea unui formular de acordare a consimţământului şi a unui chestionar medical preliminar. Criteriile preliminare de excludere de la înregistrare sunt hepatita B sau C în antecedente, infecţia activă cu virus hepatitic A, infecţia cu HIV sau cu sifilis. Înscrierile se fac la punctele de recrutare din cadrul Centrelor de Transfuzii din Bucureşti, Constanţa, Craiova, Târgu-Mureş, Galaţi, Iaşi, Timişoara şi Cluj. În Bucureşti, această procedură este disponibilă şi la Institutul Clinic Fundeni.

De la fiecare înscris se recoltează câte o eprubetă de sânge

Voluntarului i se recoltează o eprubetă de sânge din venă, acesta urmând să fie  supus unor analize amănunţite, inclusiv din punct de vedere genetic (testare HLA). În cazul în care caracteristicile unui donator se potrivesc 100% cu cele ale unui pacient ce are nevoie de transplant, donatorul va fi chemat la Centru. El va urma timp de câteva zile un tratament de stimulare medulară cu medicamentul Filgrastim, care favorizează migrarea celulelor stem din măduva osoasă în sângele periferic.

Donarea nu implică internare

Prelevarea de celule stem hematopoietice se face din sângele periferic (în peste 90 la sută din cazuri) sau din măduva osoasă hematogenă (din oasele mari, unde se formează componentele sangvine). Recoltarea din sângele periferic nu necesită internare. În ziua donării, persoana este conectată la o maşină de afereză (separator de celule). Aceasta separă şi opreşte celulele stem, restul sângelui fiind reintrodus donatorului. 

Cele mai frecvente boli care pot necesita tratament prin transplant medular sunt leucemia acută limfocitară şi mielocitară, limfoamele şi mielomul multiplu. Cancerul sângelui se tratează prin chimioterapie şi prin radioterapie, metode care distrug celulele canceroase din sânge şi din măduva osoasă.

Transplantul este ultima soluţie

Când nu se obţine vindecarea în acest fel, medicii apelează la transplant. În formele uşoare de boală sau ca prim gest terapeutic, se încearcă autotransplantul, adică prelevarea de celule stem hematopoietice din sângele periferic al bolnavului, separarea lor de cele canceroase, cultivarea lor şi reinjectarea în sânge, după terminarea protocoalelor de citostatice. Aceste celule ajung în măduva osoasă, unde se fixează şi dau naştere unor celule sangvine noi, sănătoase. Uneori, procesul este insuficent, şi atunci se apelează la alotransplant (de la frate sau soră) sau la transplant de la donator neînrudit. 

Mai multe informaţii despre etapele donării şi despre proceduri găsiţi pe site-ul Ministerului Sănătăţii (www.ms.ro), la secţiunea Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice.