Din ce cauze pot apărea ameţelile

Vertijul este însoţit adesea de dureri de cap şi de o stare generală de rău

Boala Meniere, unele medicamente şi afecţiunile cerebrovasculare sunt frecvent incriminate de apariţia vertijului. Aproximativ 95 la sută din cazurile de vertij apar din cauza afecţiunilor de la nivelul urechii.

Ameţelile sau vertijul se manifestă prin pierderea echilibrului şi prin senzaţia de rotire a camerei. În general, cele mai multe persoane nu dau atenţie stărilor de ameţeală, întrucât le consideră consecinţe ale carenţelor vitaminice în organism.

Medicii atenţionează însă că banalele vertijuri pot ascunde probleme grave de sănătate, mai ales atunci când sunt însoţite de scăderea în intensitate a auzului, cefalee, durere de cap şi de senzaţie de greaţă.

În unele situaţii, vertijul poate masca ateroscleroză cerebrală, modificări hormonale, tumori cerebrale, migrene, scleroză multiplă, otoscleroză (reducerea mobilitaţii oaselor din urechea medie ce transmit sunetele de la timpan la cohlee) şi boli cardiovasculare. Cauzele care duc la apariţia ameţelilor sunt multiple.

„Pe de o parte, vertijul poate apărea pe fondul tulburărilor de la nivelul sistemului nervos periferic (sfera urechii) şi se numeşte vertij periferic, iar pe de altă parte, apare ca urmare a tulburărilor de la nivelul sistemului nervos central (sfera neurologică) şi poartă numele de vertij central", explică medicul primar O.R.L. Marius Ursuleanu de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „Maria Curie" din Bucureşti.

De asemenea, ameţelile pot fi provocate de scăderea glicemiei, de insuficienta oxigenare cu sânge a creierului, de consumul excesiv de alcool şi de intoxicarea cu diverse medicamente.

Afectarea auzului, frecvent incriminată

Aproximativ 93 la sută din cazurile de vertij apar pe fondul dereglărilor de la nivelul urechii interne. Cea mai frecventă afecţiune este boala Meniere, care se manifestă prin creşterea bruscă a presiunii din urechea internă şi, implicit, prin pierderea auzului. De obicei, boala afectează o singură ureche, însă studiile au arătat că o treime din persoanele care se confruntă cu această problemă vor dezvolta boala şi la nivelul celeilalte urechi.

În prezent, cauza exactă a bolii nu este cunoscută, însă infecţiile virale şi alergiile sunt frecvent incriminate. Un episod de vertij poate dura de la 20-25 de minute până la 24 de ore. De asemenea, unele medicamente, numite ototoxice (gentamicina, streptomicina, kanamicina), pot produce ameţeală, prin afectarea organelor vestibulare localizate la nivelul urechii interne.

Pot fi însoţite de ţiuit în ureche

Bolile vasculare cerebrale reprezintă cinci la sută din cazurile de vertij. De aceea, vertijul apare pe fondul blocajelor parţiale sau complete ale arterelor ce duc sângele la creier. Mai exact, acele artere care alimentează cu sânge regiunile responsabile de echilibru. Din această cauză, vertijul este însoţit şi de ţiuit în ureche.