Depresia duce la inflamarea inimii

Depresia duce la inflamarea inimii

Sistemul cardiovascular cel mai afectat de tulburările psihice. Unu din patru români suferă de depresie. Boala este un factor major de risc pentru bolile cardiace, alături de fumat, hipertensiune arterială şi de nivelul crescut al colesterolului.

Cele mai afectate de depresie sunt persoanele între 25 şi 50 de ani, în special femeile, în procent de trei ori mai mare decât bărbaţii. Pe lângă efectele asupra inimii, boala poate duce la diabet zaharat, osteoporoză şi chiar la cancer, avertizează specialiştii. De asemenea, stările depresive predispun la accidente vasculare cerebrale şi la Parkinson. În stadii avansate, se pot asocia cu tentative de suicid. Conform studiilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, depresia este mai nocivă pentru sănătate decât angina, astmul, artrita sau diabetul.

Creşte riscul de infarct

Studii recente au demonstrat că, în depresie, sistemul imunitar secretă mai mulţi anticorpi de tipul interleukină 6, asociaţi cu răspunsul inflamator al organismului. În timp, această proteină inflamatoare are efecte negative asupra sistemului cardiovascular şi creşte riscul de infarct miocardic.

În plus, stresul duce la eliberarea unui hormon numit cortizol, care afectează ritmul cardiac, tensiunea arterială şi coagularea sângelui. Depresia afectează sistemul cardiovascular atât în cazul persoanelor sănătoase, cât şi în cel al bolnavilor cronici. Femeile cu forme severe de depresie sunt expuse riscului de moarte cardiacă subită şi de afecţiuni coronariene, chiar în lipsa altor afecţiuni semnificative. De asemenea, depresia agravează afecţiunile cardiovasculare cronice şi prognosticul pacienţilor care au suferit intervenţii chirurgicale pe cord.

Curele de slăbire ne deprimă

Depresia are cauze biologice, sociale şi psihologice. Prezenţa cazurilor de depresie în familie, curele de slăbire repetate, care scad nivelul de serotonină din sânge, unele medicamente, precum şi unele anticoncepţionale predispun la depresie.

Factorii sociali şi psihologici cresc incidenţa bolii. Astfel, noul ritm de viaţă, stresul şi lipsa de comunicare reală între indivizi pot duce la probleme de adaptare. Persoana afectată de depresie este lipsită de energie, tristă şi descurajată. Are gânduri negative şi dificultăţi de concentrare. Pierderea interesului pentru lucruri care înainte ne făceau plăcere este un alt simptom al depresiei.

„În România, nu există un program naţional de educaţie în privinţa pericolului reprezentat de depresie. Slaba informare face ca numeroase persoane să ajungă la medic în faze avansate, când necesită internare“, spune medicul primar psihiatru Alexandru Paziuc de la Spitalul Psihiatric din Câmpulung Moldovenesc.

„În aceste condiţii, este foarte important ca pacienţii să stea de vorbă deschis cu medicii de familie. Aceştia sunt primii care pot depista cazurile de depresie şi de anxietate. Medicii de familie ar trebui să realizeze teste de screening pentru pacienţii lor, cu întrebări ajutătoare care pot depista din timp simptomele bolii“, precizează medicul psihiatru.

Studiu pe gemeni

Efectul depresiei asupra sistemului cardiovascular este mai mare decât al factorilor genetici sau de mediu. Cercetătorii americani au studiat 1.200 de gemeni care au participat la războiul din Vietnam şi au descoperit că riscul de afecţiuni cardiace a fost de două ori mai mare la bărbaţii diagnosticaţi cu depresie decât la fraţii identici ai acestora.