De unde vine colesterolul „ultrarău“

Grăsimile din alimentaţie dereglează funcţiile hepatice şi stimulează indirect sinteza noului colesterol

De curând, oamenii de ştiinţă au descoperit că ficatul poate produce un tip de colesterol mult mai nociv decât cel cunoscut până acum. Forma cea mai nocivă de colesterol se lipeşte mult mai uşor pe artere, iar persoanele care îl au în sânge, de regulă vârstnici şi diabetici, prezintă un risc foarte mare de infarct.

Până acum, erau cunoscute trei tipuri de colesterol: HDL (acronim pentru „high density lipoprotein", lipoproteine cu densitate mare), cunoscut popular drept colesterolul „bun", LDL (lipoproteine cu densitate joasă), denumit colesterol „rău" şi VLDL (lipoproteine cu densitate foarte joasă), ultimele două fiind implicate în apariţia bolilor cardiovasculare. Recent însă, cercetătorii britanici de la Universitatea „Warwick" au descoperit o variantă nouă a colesterolui „rău", numită MGmin LDL, care este ultradens, ataşându-se mai uşor de pereţii arterelor.

Vârstnicii şi diabeticii, la risc

MGmin LDL colesterolul a fost identificat în cantitate mai mare la persoanele în vârstă şi la bolnavii cu diabet de tip 2. „Ştim de mult timp că diabeticii au un risc mai mare de infarct şi de accident vascular cerebral. Studiul nostru oferă o explicaţie a acestui fenomen", spune dr. Naila Rabbani, profesor la Universitatea „Warwick". Este sintetizat de ficat, ca de altfel cea mai mare parte a colesterolului „rău".

Noul tip de colesterol este compus din particule mai mici şi mai dense decât cele ale colesterolului LDL cunoscut. Din acest motiv, el penetrează mai uşor endoteliul vascular (structură a pereţilor vasculari), probablilitatea de a se fixa pe artere fiind mai mare. Colesterolul „ultrarău" formează, ca şi cealaltă variantă de colesterol „rău", depuneri numite plăci de aterom, care îngustează vasele şi care îngreunează circulaţia sângelui, favorizând apariţia infarctului miocardic şi a accidentului vascular ischemic. Descoperirea noului tip de colesterol ar putea ajuta la crearea de noi tratamente pentru prevenirea bolilor cardiovasculare la bolnavii cu diabet de tip 2, susţin oamenii de ştiinţă. Deocamdată, nu există un test de rutină care să permită măsurarea nivelului său.

Alimentaţia dereglează ficatul

Colesterolul „ultradens" sau „ultrarău" nu provine din alimentaţie, însă modul în care ne hrănim influenţează sinteza lui. „Sănătatea ficatului depinde de alimentaţia pe care o avem. Îmbolnăvirea acestui organ duce la dereglarea metabolismului colesterolului. Dacă mâncăm prăjeli, grăsimi, produse care conţin aditivi, funcţiile hepatice vor avea de suferit. Inclusiv aditivii din produsele cosmetice îl pot afecta. Lauril sulfatul de sodiu, de exemplu, poate să provoace steatoză hepatică", spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.