De ce suntem dependenţi de sare

Un european consumă zilnic 8-11 grame, dublu faţă de cantitatea recomandată, potrivit Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară. Ne naştem cu o sensibilitate scăzută la gustul sărat, ceea ce explică nevoia crescută de sare. Consumul mare de alimente sărate scade şi mai mult pragul de percepţie a acestui gust.

Nevoia de a mânca alimente foarte sărate este în primul rând biologică. Sensibilitatea papilelor gustative pentru un gust sau altul este înscrisă în genele noastre. Astfel, cea mai scăzută sensibilitate a receptorilor din papilele gustative este la gusturile sărat şi dulce, iar cea mai crescută la amar. Cu cât este mai mică această sensibilitate, cu atât necesarul de alimente cu gustul respectiv este mai mare.

Alimentaţia gravidei contează

Specialiştii susţin că sensibilitatea gustativă are legătură şi cu viaţa intrauterină, anumite dependenţe putând să apară în acest stadiu al dezvoltării.

„Cercetările moderne au demonstrat că organizarea circuitelor neuronale, inclusiv ale celor care controlează comportamentele şi aporturile alimentare ale viitorului copil, se constituie şi se reglează în perioada intrauterină, iar acest proces este înalt dependent de alimentaţia mamei", spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Cu alte cuvinte, predispoziţia genetică a fătului pentru unele gusturi se poate exacerba dacă femeia însărcinată consumă anumite alimente.

Mai mult, putem deveni dependenţi de acele gusturi şi chiar de anumite arome alimentare artificiale, cum sunt cele din alimentaţia modernă. Un studiu publicat recent susţinea că bebeluşii ale căror mame au avut greţuri matinale au un apetit pentru sare peste medie. Aceasta pentru că vomatul reduce semnificativ nivelul de sodiu din organismul gravidei şi, implicit, din cel al fătului, care va simţi nevoia să compenseze deficitul după naştere, prin preferinţa pentru alimente sărate. Alte studii au legat nevoia de sare de un nivel crescut de stres şi de depresie.

Mâncarea de zi cu zi,tot mai sărată

Şi obiceiurile alimentare au influenţat şi continuă să ne influenţeze aportul de sodiu. În primul rând, sarea conferă alimentelor un gust mai bun, contribuind în mare măsură la apariţia dependenţei. Apoi, odată cu apariţia alimentelor fast-food, al căror principal gust este cel sărat, sensibilitatea papilelor gustative a scăzut şi mai mult.

Pentru a ne bucura de gustul celorlalte alimente, a trebuit să menţinem aportul crescut de sare regăsit în produsele fast-food. La aceasta se adaugă şi faptul că gustul alimentelor fast-food creează dependenţă şi ne determină să nu le mai agreăm pe cele care nu conţin sau care au prea puţină sare.

În mecanismul apariţiei dependenţei de sare intervine şi dificultatea de a controla eficient aportul. „Multe persoane se gândesc că, dacă nu adaugă prea multă sare cristalizată în mâncare, nu au cum să depăşească cantitatea zilnică recomandată, care este de 5-6 grame. Dar sarea este ascunsă în multe alimente, cum sunt mezelurile, snacksurile, produsele fast-food, şi nu doar sub formă de clorură de sodiu, ci şi ca E-uri precum glutamatul de sodiu sau nitriţii de sodiu. Mezelurile au între 05, şi 3 grame de sare la 100 de grame, telemeaua poate depăşi chiar trei grame, iar 100 de grame de pâine pot conţine peste un gram de sare", precizează profesorul Mencinicopschi.

Ce efecte au excesele

Cantităţile mari de sare pe care le consumăm favorizează retenţia de apă, ceea ce creşte volemia (volumul sanguin total) şi duce, implicit, la creşterea tensiunii arteriale, factor de risc pentru infarct şi pentru accidentul vascular cerebral.

Obezitatea şi litiaza renală sunt alte consecinţe nefaste ale excesului de sare. Incidenţa tuturor acestor maladii a crescut în ultimele decenii, iar una dintre principalele cauze este aportul tot mai mare de sare.

Demersuri la nivel de producători

Deşi au existat câteva iniţiative, în prezent nu există nicăieri în lume o dispoziţie pentru producătorii alimentari privind reducerea cantităţii de sare din alimente. Câţiva au anunţat însă că o vor scădea gradual. Singurele măsuri luate de România sunt campaniile de informare despre excesul de sare.