De ce ne ţiuie urechile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tinitusul poate apărea în urma expunerii la zgomote puternice, dar şi ca manifestare a unor afecţiuni severe. Timp îndelungat, ţiuitul urechilor poate duce la insomnii, la dificultăţi de concentrare şi chiar la afecţiuni psihice, avertizează specialiştii.

Peste 60% din persoanele trecute de vârsta de 45 de ani se confruntă cu tinitus. Iar zgomotele prin care se manifestă această afecţiune pot fi auzite într-o ureche sau în ambele şi pot fi percepute ca provenind din afară ori din interior.

 Astfel, ţiuitul, foşnetele, pocniturile, precum şi  şuierăturile pot fi de intensitate joasă sau înaltă şi pot fi permanente ori trecătoare. Trebuie precizat că, atunci când ţiuitul apare bilateral, poate fi asociat cu instalarea surdităţii. „Tinitusul reprezintă perceperea anormală a unor zgomote în ambele urechi sau doar în una singură.

Această manifestare poate fi expresia mai multor boli, dar poate apărea şi în cazul persoanelor sănătoase, care îşi desfăşoară însă activitatea într-un mediu poluat fonic, aşa cum este cazul piloţilor, al muncitorilor în hale sau al militarilor care lucrează cu armament.

De asemenea, fumătorii şi cei care consumă cafea şi ceai în cantităţi mari sunt predispuşi către apariţia tinitusului", spune Cezara Danciu, medic primar ORL la Spitalul Clinic „Colţea" din Bucureşti.

Hipertensiunea, o cauză

Uneori, zgomotele sunt auzite din cauza prezenţei unor dopuri de cerumen sau după expunerea la zgomote puternice, chiar şi după ce am ascultat muzică la volum ridicat. De obicei, în astfel de situaţii, simptomul dispare după ce este înlăturat factorul determinant.

„Tinitusul trebuie diferenţiat în funcţie de modul în care este perceput de către persoana afectată. Astfel, zgomotul poate fi continuu, semnificând un anumit grad de hipoacuzie. Dacă ţiuitul este pulsatil poate sugera o anomalie vasculară cum ar fi o tumoare glomică (situată pe artera carotidă), o ateromatoză carotidiană, mai exact depuneri de grăsime pe artera carotidă, o anomalie carotidiană sau chiar un anevrism (o dilataţie patologică) apărut la acest nivel.

De asemenea, tinitusul poate apărea şi ca simptom al spondilozei cervicale, al hipertensiunii arteriale, al otitei, al migrenelor, al sclerozei multiple sau al unor infecţii de tipul meningitei", mai spune Cezara Danciu.

Netratat, poate duce la depresie

Specialiştii recomandă ca, atunci când apare tinitusul şi în special dacă simptomul persistă, să se facă o serie de investigaţii medicale, precum audiograma sau chiar tomografia computerizată şi angiografia. Aceasta deoarece tratamentul se adresează în primul rând cauzei care a determinat apariţia zgomotelor în urechi.

Potrivit medicului Cezara Danciu, există o serie de terapii pentru tinitus, ce constau în evitarea factorilor traumatizanţi care duc la leziuni ale urechii, reducerea timpului de expunere la stimuli sonori puternici, asigurarea unui mediu ambiant cu un zgomot de fond care scade intensitatea tinitusului sau purtarea unor aparate auditive care să amplifice sunetele normale.

 „S-au încercat şi tratamente medicamentoase cu sermion şi cu betaserc, dar rezultatele nu au fost satisfăcătoare. În orice caz, este important ca tinitusul să fie investigat şi tratat, deoarece, în caz contrar, poate duce la tulburări emoţionale precum anxietatea sau depresia, dar şi la insomnii, la dificultăţi de concentrare ori la scăderea capacităţii de memorare", precizează medicul primar ORL Cezara Danciu. 

Muzica, leac pentru tinitus

Terapia prin muzică, aplicată personalizat, atenuează ţiuitul urechilor, arată un studiu german recent. Cercetătorii au observat că, dacă exclud anumite note din muzica preferată a persoanelor cu tinitus, iar acestea ascultă melodiile modificate timp de un an, frecvenţa şi intensitatea simptomelor sunt semnificativ reduse.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite