Cunoaşteţi ce drepturi aveţi ca pacienţi?

Unul dintre cele mai puţin respectate drepturi ale pacienţilor români este cel privitor la timpul de aşteptare a tratamentului

Autorităţile sanitare române trebuie să respecte 14 prevederi ale Cartei europene a pacienţilor. Cele mai încălcate drepturi în spitalele din România sunt cele referitoare la accesul şi alegerea serviciilor medicale şi la timpul de aşteptare al bolnavului.

Niciunul dintre cele 14 drepturi europene ale pacienţilor nu sunt respectate în totalitate în instituţiile sanitare din România, relevă un studiu organizat de Societatea de Scleroză Multiplă şi Reţeaua Cetăţeniei Active din Italia şi dat ieri publicităţii. Iată care sunt acestea:

Dreptul la măsuri preventive. Asta înseamnă că fiecare persoană are dreptul la servicii adecvate pentru a preveni apariţia bolilor (cum ar fi vaccinările, de exemplu).

Dreptul la acces. Se referă la serviciile medicale de care are nevoie fiecare bolnav şi care trebuie să fie asigurate în mod egal, fără discriminare.

Dreptul la informare. Fiecărei persoane trebuie să i se pună la dispoziţie toate informaţiile referitoare la starea ei de sănătate, serviciile medicale, cum să le folosească şi la cercetările ştiinţifice şi la ultimele inovaţii tehnologice.

Dreptul la consimţământ. Fiecărui pacient trebuie să i se ceară acordul cu privire la tratament şi la procedurile care privesc direct starea sa de sănătate.

Dreptul la liberă alegere. Orice bolnav are dreptul de a alege dintre diferitele proceduri de tratament şi furnizorii de servicii.

Dreptul la viaţă privată şi confidenţialitate. Se referă la informaţiile cu caracter personal, inclusiv la cele referitoare la starea sa de sănătate, diagnostic şi proceduri terapeutice.

Dreptul la a se respecta timpul pacientului. Fiecare persoană are dreptul de a beneficia de o consultaţie şi tratamentul necesar într-o perioadă rapidă de timp. Acest drept este valabil la fiecare etapă de tratare.

Dreptul la respectarea standardelor de calitate. Este vorba despre accesul la servicii medicale de înaltă calitate, prin respectarea unor niveluri de calitate precise.

Dreptul la securitate. Acesta se referă la protejarea pacienţilor faţă de funcţionarea necorespunzătoare a serviciilor de sănătate, malpraxis medical şi alte erori, precum şi accesul la tratamente care respectă standarde ridicate de siguranţă.

Dreptul la inovare. Fiecare persoană are dreptul de acces la procedurile  inovatoare, inclusiv la cele de diagnosticare, în conformitate cu standardele internaţionale. Considerentele economice sau financiare nu trebuie să fie o piedică.

Dreptul de a evita suferinţa şi durerile inutile. Pacientul trebuie să fie protejat, cât de mult posibil, de orice chin în fiecare fază a bolii sale.

Dreptul de a fi tratat individual. Fiecare individ are dreptul la programe terapeutice sau de diagnostic adaptate cât mai bine la nevoile sale personale.

Dreptul de a contesta. Orice persoană poate să facă plângere ori de câte ori a suferit un prejudiciu şi trebuie să primească un răspuns la aceasta.

Dreptul la despăgubiri. Toţi bolnavii trebuie să primească o despăgubire suficientă într-un termen scurt ori de câte ori au suferit vătămări fizice, morale şi psihologice provocate de un tratament sau de servicii de sănătate.

Pentru realizarea studiului au fost cooptate trei mari spitale din ţară: Universitar şi Elias din Bucureşti şi cel de Urgenţă din Cluj. Informaţii le-au fost cerute managerilor din aceste instituţii, organizaţiilor de pacienţi şi Ministerului Sănătăţii.

Pacienţi educaţi

Scopul studiului este în primul rând ca pacienţii români să-şi cunoască drepturile şi să le ceară autorităţilor sanitare, susţine Cosmina Dudu, reprezentant al Societăţii de Scleroză Multiplă.