Cum tratăm corect bronşita

Tusea persistentă şi durerea în piept sunt semne că bronşita s-a cronicizat

Odihna, consumul ridicat de lichide şi expectorantele sunt de obicei suficiente pentru a scăpa de tuse. De multe ori, bronşita nu este luată în serios decât atunci când ajunge în stadiu avansat, spun specialiştii. Îngrijirea medicală promptă reduce semnificativ riscul afectării plămânilor.

În 90 la sută din cazuri, broşita este cauzată de un virus şi apare după un episod de răceală sau de gripă. Tusea este primul semn că bronşita acută s-a instalat şi, în mod obişnuit, simptomul trece după două-trei săptămâni de la debutul bolii.

Pe de altă parte, bronşita cronică afectează în principal fumătorii şi se manifestă prin dureri în piept, respiraţie dificilă, febră, tuse productivă persistentă, cu spută de culoare galbenă, verde sau transparentă. Afecţiunea apare în episoade de câte trei luni, timp de cel puţin doi ani la rând.

„Bronşita acută este o boală infecţioasă produsă cel mai adesea prin inhalarea unui germen patogen. Boala apare ca urmare a expunerii la aerul rece, a scăderii imunităţii organismului, a tratametului incorect sau insuficient al unei viroze, dar mai ales din cauza ventilării insuficiente a încăperilor, fumatului şi poluării", spune Magda Ciobanu, medic specialist pneumolog la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti.

Se tratează ca o răceală obişnuită

Specialiştii spun că bronşita acută se tratează ca o răceală obişnuită, prin odihnă suficientă şi prin consum ridicat de lichide. În cazul în care tusea afectează somnul, sunt recomandate şi antitusivele. Trebuie menţionat că, în general, antibioticele nu sunt indicate în tratamentul bronşitei decât în cazul în care medicul suspectează prezenţa unei infecţii bacteriene.

Bronhodilatatoarele uşurează respiraţia

Persoanele care suferă de bronşită cronică trebuie să evite factorii iritanţi precum fumatul, praful şi poluarea. Pentru a reduce simptomele, medicul poate prescrie bronhodilatatoare, care ajută la eliberarea căilor respiratorii, antiinflamatoare, expectorante sau, în cazurile cu risc crescut de complicaţii, antibiotice.

De asemenea, celor care suferă de această boală le este indicat să se vaccineze împotriva gripei şi pneumoniei.
Pe tot parcursul bolii este indicat să se consume multe fructe şi legume şi să se renunţe la fumat. De asemenea, medicul poate recomanda o serie de exerciţii speciale pentru îmbunătăţirea respiraţiei.

Încercaţi să evitaţi factorii favorizanţi

Cea mai eficientă metodă de a preveni apariţia bronşitei este să se renunţe la fumat şi să se evite, pe cât posibil, poluarea şi inhalarea de substanţe iritante. „Instalarea bolii poate fi prevenită prin stimularea imunităţii organismului, iar acest lucru implică o alimentaţie echilibrată, somn suficient şi limitarea fumatului şi consumului de alcool.

De asemenea, trebuie evitate condiţiile care favorizează multiplicarea germenilor la nivelul tractului respirator superior şi anume curenţii de aer rece, lichidele ori alimentele reci şi expunerea prelungită la temperaturi scăzute.

Fiind o boală contagioasă, trebuie evitat contactul cu persoane cu pneumonie, cu faringită sau cu bronşită. Este indicat ca persoanele cu o imunitate scăzută a organismului, vârstnicii şi copiiisă-şi facă periodic vaccinul antigripal", mai spune Magda Ciobanu. 

Fumătorii, cei mai expuşi

Numeroase studii au demonstrat că 40 la sută din fumători fac bronşită cronică la un moment dat în cursul vieţii. Un semnal de alarmă este faptul că aceştia au tendinţa de a ignora boala, majoritatea fumătorilor nefiind diagnosticaţi cu bronşită cronică decât după vârsta de 40 de ani.

Un alt factor de risc este şi sforăitul, susţin cercetătorii sud-coreeni. Aceştia au observat că persoanele care sforăie sunt cu 68 la sută mai predispuse să facă bronşită, comparativ cu cele care au un somn liniştit.