Cum te pui la adăpost de alergii

Pentru aproape 5 la sută din români, frumuseţea primăverii este umbrită de disconfortul dat de alergii. Însă, cu ajutorul unor tratamente antialergice începute din vreme, vom resimţi mai puţin capriciile sezoniere.

Congestie nazală în permanenţă (nas înfundat), dureri de cap, strănuturi în rafală, umflarea pleoapelor şi urticaria sunt cele mai frecvente manifestări ale alergiilor. De vină pentru aceste reacţii neplăcute ale organismului sunt diferitele substanţe pe care sistemul imunitar le consideră în mod greşit „duşmani".

Astfel începe secreţia de substanţe antibacteriene, dintre care cea mai importantă este histamina. Iar simptomele care caracterizează reacţiile alergice sunt date tocmai de aceste substanţe sintetizate de organism pentru a lupta cu un fals duşman. Sensibilitatea exagerată a sistemului imunitar nu poate fi corectată în totalitate, dar există tratamente care, în majoritatea situaţiilor, atenuează severitatea manifestărilor. Primul pas pentru a aplica tratamente corecte constă în identificarea substanţelor la care persoana prezintă reacţii alergice.

Teste specifice identifică alergenii

Există două variante de teste prin care se pot determina substanţele la care o persoană este alergică. Este vorba despre testele cutanate, preferate de medici pentru că sunt mai precise în a identifica substanţele incriminate pentru reacţiile alergice, şi testele de sânge.

Substanţele care produc alergii trebuie identificate şi apoi evitate, pentru a preveni crizele alergice

Cu testele cutanate pot fi identificaţi alergeni inhalatori precum polenul, tutunul, praful, penele şi părul de animale, veninul de insecte, alergeni alimentari, dar şi alergeni precum unele substanţe din medicamente sau din produsele de curăţat. Testele sunt de trei tipuri. Testul prick presupune folosirea unei soluţii care conţine diverşi alergeni ce se aplică pe pielea înţepată în prealabil pentru a favoriza pătrunderea alergenilor. Testul intradermic constă în injectarea sub piele a unei cantităţi mici de substanţă cu alergen.

Testul patch se realizează cu ajutorul unor plasturi cu alergeni care sunt menţinuţi pe piele de la 24 la 72 de ore, pentru a fi vizibilă reacţia cutanată locală. Testele de sânge sunt indicate în cazul în care persoana nu poate face teste cutanate.

Astfel de situaţii sunt cele în care persoana suferă de urticarie sau are o eczemă, dacă persoana nu poate opri administrarea de medicamente antihistaminice sau antidepresive (fapt care diminuează acurateţea testelor dermatologice) ori dacă a manifestat în trecut reacţii alergice grave. În urma testelor alergologice, medicul stabileşte care sunt substanţele generatoare de alergii şi care, din acest motiv, trebuie evitate.

Protejează de cancer

Potrivit cercetătorilor de la Universitatea „Cornell" din New York, reacţiile alergice acţionează şi în sensul anihilării anumitor substanţe cu potenţial oncogen şi, în acest fel, ne protejează de cancer. Cu alte cuvinte, prezenţa alergiilor exclude, în multe cazuri, apariţia cancerului. Mai exact, concluziile cercetătorilor de la „Cornell" sunt că persoanele alergice nu vor face cancer la nivelul gurii, esofagului, colonului, rectului, pancreasului şi creierului, dar au predispoziţie la formarea de tumori maligne la plămâni.

Toamna se nasc mai mulţi alergici

Riscul de a dezvolta alergii, în special alergii şi intoleranţe alimentare, este mai mare la copiii care sunt născuţi în lunile de toamnă şi de iarnă decât la cei care sunt născuţi primăvara sau vara, arată un studiu efectuat de cercetătorii de la Massachusetts General Hospital din Boston (SUA).

O posibilă explicaţie poate fi deficitul de vitamina D sintetizată de organism, care apare în lipsa expunerii la soare. Vitamina D este  necesară pentru o bună dezvoltare a sistemului imunitar al micuţilor. „Vitamina D ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor şi anihilează substanţele alergice", explică Milo Vassallo, coordonatorul cercetării. Un alt studiu, finlandez, a ajuns la aceeaşi concluzie.

Cercetătorii finlandezi susţin însă că explicaţia pentru alergiile frecvente la cei născuţi toamna este dată de expunerea mamei la polen în timpul sarcinii. Acest lucru determină o creştere a anticorpilor de tipul imunoglobulinelor E, care sunt asociaţi cu alergiile alimentare.

Specialistul nostru

Dr. Camelia Berghea
medic primar alergologie-imunologie clinică
Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia"

Numeroase dovezi sugerează că există o predispoziţie genetică pentru alergii, însă este intens studiat şi rolul factorilor de mediu. Alergia reprezintă un răspuns dezechilibrat, excesiv, al sistemului imunitar, faţă de substanţe prezente în jurul nostru şi pe care în mod obişnuit le tolerăm.

Această hiperreactivitate imună are ca rezultat producerea de anticorpi de tip imunoglobu­-lina E, direcţionaţi împotriva moleculelor la care subiectul este alergic. În ultimii 15 ani a apărut şi ipoteza că igiena excesivă creşte frecvenţa alergiilor. Această ipoteză a pornit de la constatarea că bolile alergice apar mai rar la copiii care sunt expuşi la variate infecţii.

Formele de manifestare a alergiilor sunt variate, de la erupţii cutanate de tip urticarie, la astm, rinită sau manifestări ce cuprind întreg organismul, de tipul şocului anafilactic, iar substanţele care declanşează reacţiile alergice, denumite alergene, pot să fie alimente, polenuri, mucegaiuri, uneori medicamente.

Similitudine

Alergiile la praf şi cele la mucegai produc aceleaşi simptome ca şi alergia sezonieră la polen.

Prevenţia se face din timp

Iritaţii ale ochilor, sinuzite, otite, laringite, bronşite şi chiar afectarea permanentă a capacităţii pulmonare, adică astmul, pot fi complicaţii date de alergiile netratate sau tratate insuficient. În plus, alergiile generează oboseală, o stare generală proastă şi scăderea performanţelor intelectuale. De aceea, administrarea medicaţiei şi măsurile de protecţie faţă de alergeni trebuie respectate pentru a evita probleme mai grave de sănătate şi pentru a creşte calitatea vieţii.

Vaccinul, eficient pentru un singur alergen

În cazul în care o persoană este alergică la o singură substanţă, se poate începe un tratament de desensibilizare. Însă metoda nu este eficientă în cazurile în care există sensibilitate la mai mulţi factori alergeni. Tratamentul de desensibilizare este de lungă durată, adică trebuie menţinut pentru minimum trei ani şi constă în administrarea periodică de vaccinuri, la intervale stabilite de medicul alergolog.

Prin vaccinare se atenuează reacţiile pe care organismul le are la substanţele alergene. Această etapă de tratament se numeşte de adaptare. Scopul este ca organismul să se obişnuiască pe măsură ce doza de alergen din vaccin creşte progresiv. Apoi urmează o perioadă de menţinere. Desensibilizarea se poate face atât prin vaccinuri injectabile, cât şi prin vaccinuri sub formă de picături sub limbă.

În unele cazuri, dacă tratamentul de desensibilizare începe în copilărie, se poate ajunge chiar şi la dispariţia sensibilităţii la maturitate. În cazul persoanelor care ştiu că au alergii, tratamentul de desensibilizare se începe din vreme, astfel încât debutul sezonului de alergii să coincidă cu momentul administrării dozelor de întreţinere. Această terapie este considerată cea mai eficientă formă de tratament, fiindcă poate schimba permanent felul în care corpul răspunde la alergen.

Antihistaminicele atenuează simptomele

Evitaţi plimbările în natură  la primele ore ale dimineţii, când pluteşte în aer o cantitate mare de polen

Aceste medicamente combat manifestările alergice şi previn complicaţiile. Eficienţa lor nu este de durată, fiindcă se bazează pe inhibarea sintezei histaminei, o substanţă pe care corpul o produce în exces în caz de manifestare alergică. Tot histamina este responsabilă şi pentru simptomele neplăcute pe care le dau alergiile: strănut, tuse, lăcrimare, rinoree (secreţii nazale), mâncărimi, urticarie, creştere a frecvenţei cardiace şi dureri de cap.

Administrarea de antihistaminice se face, în mod preventiv, cu două săptămâni, maximum o lună înainte de sezonul în care apare alergia pe care o tratează. Aceste medicamente, deşi eficiente în profilaxia alergiilor, pot genera şi efecte secundare. Este vorba despre somnolenţă şi scăderea capacităţii de concentrare, de aceea este indicat să fie administrat doar seara.

«Febra fânului» ţine până toamna târziu

Reacţiile alergice pot fi spontane. Însă există alergii care apar periodic şi care pot fi prevenite. Una dintre ele este alergia sezonieră de tipul „febra fânului", care se manifestă tot timpul în aceeaşi perioadă a anului. În funcţie de agentul alergen, adică de tipul de polen care o provoacă, acest tip de alergie poate începe primăvara, în martie, la alergeni precum polenul de plop, de salcie sau de ulm, ori mai târziu, dacă agentul alergen este reprezentat de un alt tip de polen.

Manifestările alergiei sezoniere constau în strănut în salve, rinoree cu secreţii nazale apoase şi mâncărime a nasului. Ochii lăcrimează, respiraţia devine dificilă şi şuierătoare şi apare tusea.

Măsuri speciale de igienă

Praful depus în încăperi poate conţine polen, acarieni şi mucegaiuri, declanşatori ai alergiilor. Din acest motiv, trebuie respectată cu stricteţe curăţenia în locuinţă. Pernele, saltelele şi cutiile în care se păstrează lenjeria de pat trebuie să fie din materiale antialergene. Lenjeriile trebuie spălate săptămânal cu apă fierbinte, iar animalele nu trebuie să intre în spaţiile pentru locuit şi dormit.

Tapiseria mobilei, saltelele, perdelele şi covoarele trebuie curăţate frecvent cu un aspirator de praf cu filtru bun, la fel şi suprafeţele mobilelor, ramele tablourilor, oglinzilor şi ale ferestrelor.

Aşa eviţi problemele!

Alergenii din afara locuinţei sunt vinovaţi pentru declanşarea manifestărilor alergice sezoniere. De aceea, în caz de „febră a fânului", se recomandă păstrarea ferestrelor închise şi folosirea unui aparat de aer condiţionat, ale cărui filtre trebuie curăţate sau schimbate periodic.

Ţine cont şi de faptul că polenul se află în aer în concentraţiile cele mai mari la primele ore ale dimineţii şi evită ieşirile în acest interval al zilei. Nici rufele nu trebuie uscate afară, în balcon sau în curte,  fiindcă polenul se poate depune pe haine, generând reacţii alergice. Acelaşi lucru este valabil şi pentru păr, mai ales dacă este lung.

Prin urmare, este recomandat să-ţi speli părul în fiecare seară, pentru a îndepărta polenul care s-ar putea depune pe fire şi care ar putea declanşa crize alergice.

Specialistul nostru

Dr. Ruxandra Constantina
medic de familie
competenţă în apifitoterapie

Primăvara ne confruntăm în special cu alergiile respiratorii sezoniere produse de polenuri, dar tot acum apar şi alergiile digestive provocate de ingestia unor fructe de sezon, precum zmeura şi căpşunile. Plantele cu acţiune detoxifiantă, antialergică şi antiinflamatorie ajută însă la diminuarea simptomatologiei caracteristice reacţiilor alergice.

O astfel de plantă este aloe, care poate fi folosită sub formă de suc natural cu proprietăţi detoxifiante, depurative şi antialergice. De asemenea, plante precum trei-fraţi-pătaţi, socul, păpădia, urzica, coada-şoricelului, brusturele şi pirul au efecte depurative şi antialergice.

Aceste plante se administrează sub formă de combinaţii de ceaiuri (2-3 căni pe zi) sau comprimate (2-4 comprimate pe zi, în funcţie de vârstă). Eficientă este şi gemoterapia, care poate fi utilizată chiar şi în cazul copiilor. Se pot folosi extracte din muguri de coacăz negru, cu efecte benefice asemănătoare cortizonului, antiinflamator, antialergic şi imunostimulator.

Constatare

Copiii care cresc în spaţii igienizate în exces sunt mai vulnerabili la factorii alergeni.

Calendarul alergenilor