Cum se rezolvă cazurile de malpraxis

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Anul trecut, legea malpraxisului a fost modificată astfel încât erorile profesionale să poată fi rezolvate fără a se ajunge în instanţă. În 2008, 10% din solicitările de malpraxis din România au fost soluţionate cu sancţiuni pentru medici. În Uniunea Europeană, media sancţiunilor este de 3-4%.

În cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică din fiecare judeţ există comisii de monitorizare şi competenţă profesională care primesc şi soluţionează solicitările de malpraxis. De anul trecut, de când a fost modificată legea malpraxisului, aceste comisii au mai multe sarcini. Dacă în trecut ele nu puteau decide decât dacă a fost sau nu o situaţie de malpraxis, în prezent, specialiştii din cadrul comisiilor trebuie să stabilească şi circumstanţele, cauzele şi natura prejudiciilor aduse pacientului. Astfel, cazurile de malpraxis vor putea fi soluţionate mult mai rapid, iar procedurile juridice vor fi reduse la minimum.

„Erorile", diferite de „greşeli"

Potrivit unui Eurobarometru privind erorile medicale, 23 la sută din europeni au fost, la un moment dat, victimele unei erori medicale. În Statele Unite ale Americii, un raport făcut public recent a arătat că în fiecare lună mor aproximativ 15.000 de vârstnici din cauza unor erori medicale. La noi în ţară nu există astfel de estimări, erorile medicale fiind considerate neimputabile personalului medical.

„Există o diferenţă între erori medicale şi greşeli medicale. Erorile sunt neimputabile, ţinând de dotările cabinetului şi de incidentele inerente ale unei intervenţii medicale. În schimb greşelile sunt imputabile, constând în nerespectarea regulilor privind comportarea profesională. De exemplu, în trecut, dacă durerile în epigastru nu determinau medicul să investigheze un eventual infarct, aceasta era considerată eroare medicală. În prezent, o astfel de atitudine este caz de malpraxis", explică profesorul doctor Vasile Astărăstoae, directorul Colegiului Medicilor din România.

De asemenea, nu constituie caz de malpraxis daunele cauzate de dotarea insuficientă cu echipament de diagnostic şi tratament. Nici infecţiile nosocomiale (contractate în spital) nu pot fi incluse în categoria malpraxis. În toate aceste situaţii, poate fi tras la răspundere spitalul, deoarece nu a asigurat toate condiţiile pentru realizarea unui act medical de calitate. 

Legea, în Parlament

În momentul de faţă, legea malpraxisului este dezbătută în Camera Deputaţilor. Scopul este acela de a introduce noi reglementări privind obligativitatea furnizorilor de produse şi servicii medicale sau farmaceutice de a comunica orice informaţie solicitată de victima cazului de malpraxis. În prezent, această obligaţie o are doar personalul medical. De altfel, anul trecut s-a stabilit că medicii trebuie să răspundă în termen de 15 zile oricărei întrebări privind procedurile şi tratamentul administrat pacientului considerat victimă a unui caz de malpraxis. 

Cazurile de malpraxis, necentralizate

Până în prezent, Colegiul Medicilor din România (CMR) nu a primit datele privind numărul cazurilor de malpraxis soluţionate la nivel naţional. Potrivit preşedintelui Vasile Astărăstoae, CMR solicită un astfel de raport Ministerului Sănătăţii Publice încă din 2007.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite