Cum se alină suferinţa bolnavilor terminali

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Atunci când vindecarea nu mai este posibilă, cei aflaţi în suferinţă şi familiile lor au dreptul la susţinere şi la îngrijire specializată. Aproximativ 4,5 milioane de persoane din România sunt afectate, direct sau prin persoanele apropiate, de cancer sau de alte boli incurabile, potrivit unui sondaj IMAS.

În acest moment, la nivel internaţional, paliaţia include bolnavii aflaţi în stadii terminale de boală, dar nu se limitează la ei. Pot beneficia de acest tip de îngrijiri persoanele care suferă de orice fel de boală incurabilă, fie că aceasta se numeşte cancer, ciroză hepatică, insuficienţă cardiacă, pulmonară sau renală cronică, SIDA, scleroză multiplă, malformaţii congenitale severe, Alzheimer sau Parkinson.

Îngrijirea paliativă a fost iniţial destinată bolnavilor cu cancer în faze avansate. În România însă, mai puţin de 5% din bolnavii de cancer beneficiază de îngrijiri paliative în stadii avansate şi terminale de boală. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, îngrijirea paliativă reprezintă îngrijirea activă şi totală a bolnavilor, adulţi sau copii, a căror afecţiune nu mai răspunde la tratament curativ. Ea include controlul durerii şi al simptomelor, dar şi suportul psihologic, social şi spiritual al pacientului şi al familiei acestuia.

Aproape orice medic este nevoit, la un moment dat, să ofere paliaţie, dar, date fiind particularităţile acestor bolnavi, spitalul nu este întotdeauna cea mai bună soluţie pentru acordarea acestor îngrijiri. „Bolnavii aflaţi în stadii terminale au nevoi speciale. De exemplu, nu este potrivit să le aloci o parte din paturile secţiei de oncologie", afirmă Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiei Bolnavilor de Cancer.

Servicii holistice  pentru bolnavi şi familii

Serviciile de paliaţie au început să se dezvolte după anii '50 şi sunt considerate a fi „o completare inovatoare substanţială pentru sistemele de sănătate, cu un impact social deosebit" (rezoluţia pe 2009 a Consiliului Europei). Pot consta în tratamente medicale, în tehnici de alinare a durerii, dar şi în activităţi recreative şi educative, ce urmăresc să aline suferinţa fizică şi psihică. Ele se acordă în unităţi spitaliceşti cu paturi, în cabinete de consultaţii şi în centre de zi, precum şi la domiciliul bolnavului.

Echipele sunt multidisciplinare, instruite în domeniul paliaţiei, şi includ medici specialişti, asistenţi medicali şi sociali, kinetoterapeuţi, psihologi, voluntari, precum şi preoţi. Aceste echipe colaborează uneori şi cu spitalele de stat, pentru a oferi alinare pacienţilor internaţi. „Paliaţia oferă servicii integrate, care ţin cont de particularităţile fizice, psihoemoţionale, sociale şi spirituale ale pacientului şi ale aparţinătorilor acestuia", explică Nicoleta Mitrea, coordonatorul educaţiei în Îngrijiri Paliative pentru asistenţi medicali în cadrul Hospice „Casa Speranţei" din Braşov.

Accesul la îngrijiri, gratuit

În ţara noastră, serviciile de îngrijire paliativă sunt oferite în manieră organizată prin intermediul fundaţiilor. Centrele tip hospice pot beneficia de ajutor din partea autorităţilor locale şi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dar cea mai mare parte a finanţării o obţin cu eforturi proprii, din sponsorizări şi din granturi europene. Pacienţii pot beneficia de aceste servicii pe baza trimiterii de la medicul specialist şi a biletului de externare din spital. De asemenea, există şi centre care oferă servicii de îngrijire paliativă la domiciliu contra cost, pe baza unui abonament lunar sau a unor tarife pentru vizite punctuale.

Program naţional

În 2008, Hospice „Casa Speranţei", Ministerul Sănătăţii şi Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer au semnat un acord de parteneriat pentru elaborarea unui Plan Naţional de Dezvoltare a Îngrijirilor Paliative, ca parte integrantă a Programului Naţional de Cancer. Acest program are în vedere dezvoltarea de servicii paliative la nivel instituţional, dar şi la domiciliu. Legislaţia din România privind paliaţia este în curs de elaborare.

Alzheimer, o problemă dificilă

Bolnavii de Alzheimer sunt îngrijiţi în cele mai multe situaţii de familie sau în căminele de bătrâni. Îngrijirea specializată într-un cadru organizat pentru aceşti bolnavi lipseşte aproape cu desăvârşire în România. Chiar dacă nu sunt în stadii terminale, bolnavii de Alzheimer au nevoi speciale. De exemplu, ei uită în unele cazuri că trebuie să mănânce sau să bea apă. Iar fără sprijinul unui personal care să cunoască particularităţile afecţiunii, bolnavii riscă să se înfometeze sau să se deshidrateze. La sfârşitul anului trecut, s-a deschis în România primul spital privat pentru bolnavii de Alzheimer, Oxxygene Alzheimer Center. Internarea în acest spital costă în medie 2.000 de lei lunar, dar poate ajunge şi până la 3.000 de lei.

image
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite