VIDEO Cum ne hidratăm corect vara

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pentru a recupera sărurile minerale pierdute prin transpiraţie, este indicat să consumăm cât mai multe sucuri de fructe, ceaiuri şi supe de legume. Conform recomandărilor generale, ar trebui să bem doi litri de apă pe zi. Specialiştii spun că este important şi cum ne hidratăm, adică în cantităţi mici şi cu lichide la temperatura camerei.

Organismul uman este alcătuit în proporţie de 65% din apă. De aceea, necesarul de lichide al fiecăruia dintre noi diferă în funcţie de greutatea corpului. Aportul de apă se calculează şi conform vârstei, gradului de activitate fizică, tipului de alimentaţie şi temperaturii mediului în care trăim. Şi cum vara pierdem o cantitate considerabilă de apă prin transpiraţie, este esenţial să avem grijă să realimentăm rezervele de apă ale organismului.

„În zilele toride de vară, organismul este stresat termic şi, de aceea, este foarte important să ne hidratăm mai mult decât de obicei şi să consumăm cât mai multe fructe şi legume proaspete. În această perioadă este indicat consumul de apă oligominerală naturală, la care se poate adăuga puţină zeamă de lămâie, pentru a înlocui pierderile de lichide şi de minerale prin transpiraţie", explică prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

Nu lăsaţi să treacă o oră fără să vă hidrataţi!

Pentru a ne hidrata corect, trebuie să ne autoeducăm să bem apă cu regularitate şi în cantităţi mici. Aceasta deoarece, în acest fel, organismul o poate asimila mai eficient decât dacă am bea cantităţi mari la intervale mai lungi, spun specialiştii. De exemplu, putem încerca să bem câte un pahar de apă din oră în oră.

Mai mult decât atât, în cazul celor care desfăşoară activităţi în soare sau în căldură se recomandă să se bea circa 500 ml de apă înainte de a intra în mediul cald, şi apoi câte 200-300 ml de apă la fiecare 10-20 de minute. Consumul de lichide nu trebuie stopat nici atunci când se trece într-un mediu răcoros, în următoarele două ore fiind indicat să se mai bea circa 700 ml de apă.

Potrivit specialiştilor, vârstnicii trebuie să acorde o atenţie şi mai mare aportului de apă, deoarece după vârsta de 50-60 de ani, capacitatea de a sesiza senzaţia de sete scade, ­reducându-se şi rezistenţa la temperaturile ridicate. „În cazul vârstnicilor, se recomandă să se consume cel puţin şase pahare de apă pe zi, în afară de lichidele luate din alimentaţie. Această cantitate trebuie să crească atunci când temperatura mediului înconjurător este ridicată, spune medicul primar gerontolog Gabriel Ioan Prada de la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan". 

Apa îmbuteliată, cea mai indicată

Pentru a ne hidrata corect şi pentru a înlocui electroliţii pierduţi prin transpiraţie, este indicat să bem apă minerală îmbuteliată ce provine din izvoare de munte. O astfel de apă este pură din punct de vedere microbiologic şi conţine minerale precum calciu, magneziu, sulfaţi, fluor şi sodiu. Astfel, trebuie să se aleagă produsele pe a căror etichetă este specificat izvorul de provenienţă, preponderenţa sărurilor minerale dizolvate, precum şi data la care a fost făcută ultima analiză a compoziţiei chimice. „Cel mai indicată pentru consumul zilnic al tuturor categoriilor de consumatori este apa plată. Aceasta este o apă oligominerală ce poate conţine un gaz natural din depozitul de exploatare, însă fără a i se adăuga dioxid de carbon", precizează profesorul ­Gheorghe Mencinicopschi.

Remineralizare cu ceaiuri şi cu supe

O soluţie pentru a ne răcori în zilele toride, dar şi de a reduce senzaţia de sete şi de căldură înăbuşitoare este să bem ceaiuri din plante şi supe de legume călduţe. Acestea hidratează organismul, au efect remineralizant şi revigorant. Cele mai bune în acest sens sunt ceaiurile de salvie, de lămâie, de rozmarin, de soc sau cele de flori roşii de hibiscus. Specialiştii spun că pentru a evita transpiraţia excesivă este bine să se evite băuturile prea reci. De altfel, temperatura optimă a apei de băut este de 15 grade Celsius.

Alimente hidratante, pe caniculă

Circa 20% din cantitatea necesară de lichide trebuie să vină din alimentele consumate. Astfel, un efect hidratant dovedit îl au atât sucurile preparate din fructe şi din legume proaspete, cât şi anumite crudităţi consumate ca atare.

Unii specialişti spun că datorită conţinutului de vitamine, de săruri minerale, de zaharuri şi de aminoacizi, fructele şi legumele zemoase hidratează chiar de două ori mai bine decât un pahar cu apă. Astfel, acestea reduc senzaţia de sete, dar şi pe cea de moleşeală dată de căldură. „Vara se recomandă în mod special creşterea consumului de fructe şi de legume apoase. Roşia este benefică în acest sens, dar şi ardeii, ceapa verde, fasolea verde, castraveţii, vinetele, piersicile, perele de vară, nectarinele, pepenele, prunele şi smochinele crude", mai spune prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.

O opţiune bună pentru rehidratare mai ales după un efort fizic este şi laptele. Acesta are un conţinut ridicat de vitamine şi de minerale, dar şi de aminoacizi care ajută la dezvoltarea musculară şi la refacerea ei după un efort fizic.

În plus, şi berea poate rehidrata organismul dacă este băută cu moderaţie, adică un pahar de bere pe zi în cazul femeilor şi două în cazul bărbaţilor. Trebuie să se ţină cont şi de faptul că, pentru a face faţă căldurii, este indicat să se consume alimente uşoare. Astfel, o dietă echilibrată de vară trebuie să conţină carne albă cum ar fi cea de pui şi de peşte preparată la abur sau la grătar, cu garnitură de legume.

Nici excesul nu este indicat!

Nici hidratarea excesivă nu ­este indicată, deoarece duce la aşa-numita intoxicaţie cu apă. Aceasta apare din cauza diluării electroliţilor din sânge şi se manifestă prin dureri de cap, oboseală şi greaţă.

Câtă apă bem, în funcţie de nevoi

- Sportivii. 200 ml de apă la fiecare 15 minute.
- Femeile însărcinate. 2-3 litri pe zi, potrivit reprezentanţilor Institutului American de Medicină.
- Vârstnicii. 250 ml pe oră, chiar şi în absenţa senzaţiei de sete.
- Muncitorii în aer liber. 500 ml pe oră.
- Copiii. 2,6 litri pe zi, potrivit reprezentanţilor Institutului de Medicină a Academiilor Naţionale din Statele Unite.
- Persoanele care muncesc la birou. Opt pahare de apă în timpul programului de lucru.

Deshidratarea poate avea consecinţe grave

Transpiraţia excesivă creşte riscul de deshidratare   Foto: Adevărul



În cazuri extreme, deficitul de apă din corp poate duce la insuficienţă renală, la convulsii şi la edem cerebral. Riscul de a ne deshidrata există în orice anotimp şi poate surveni din cauza diareei, gastroenteritelor sau ca o complicaţie a diabetului zaharat, a arsurilor şi a hemoragiilor. Cu toate acestea, cel mai frecvent, se vorbeşte de deshidratare în timpul verii când, din cauza temperaturilor ridicate, transpirăm mai mult decât de obicei. Prin transpiraţie se reglează temperatura corpului, deoarece creşterea anormală a acesteia culminează cu şocul termic ce poate pune viaţa în pericol.

Deshidratarea apare atunci când aportul de lichide este insuficient sau când pierderile de apă sunt prea mari. Pentru a preveni complicaţiile (edem cerebral, insuficienţă renală etc.), deshidratarea trebuie combătută de la primele simptome. "Deshidratarea se însoţeşte de o puternică senzaţie de sete, de uscarea buzelor şi tegumentelor, de senzaţia de nisip în ochi, de respiraţie dificilă şi de modificarea consistenţei limbii", explică medicul de familie Radu Leon de la LeoMedica din Bucureşti. În astfel de situaţii, se recomandă administrarea sărurilor de rehidratare orală ce conţin sodiu, potasiu şi glucoză.

În timp, duce la insuficienţă renală

Setea excesivă, stările de confuzie şi de slăbiciune generală sunt primele semne ale instalării deshidratării severe. Persoanele care se confruntă cu astfel de simptome, mai ales dacă apar pe fondul expunerii excesive la soare sau în urma unui efort fizic prelungit, trebuie să ceară de urgenţă sfatul medicului. Din cauza deficitului de apă, organele nu mai primesc suficient sânge pentru a funcţiona la parametri optimi. În plus, toxinele din corp nu se mai elimină, iar sărurile se depun la nivelul rinichilor sub formă de pietre. În aceste condiţii, activitatea rinichilor este perturbată şi treptat se instalează insuficienţa renală. Cel mai elocvent simptom în acest sens este urina concentrată, de culoare galben-închis, în cantităţi foarte ­mici sau deloc.

Poate apărea edemul cerebral

Deşi edemul cerebral este o consecinţă a rehidratării excesive, medicii îl încadrează tot în rândul consecinţelor nefaste ale deshidratării. Cum bine se ştie, celulele corpului conţin apă şi, totodată, „înoată" în apă. De aceea, există pericolul ca atunci când rehidratăm corpul, în celule să ajungă o cantitate mai mare de apă decât este necesar. Din această cauză, unele celule se "umflă" şi se "rup". Iar acest lucru este grav, mai ales atunci când sunt implicate celulele creierului.

Pierderea de săruri determină convulsii

Convulsiile sunt o altă consecinţă a deshidratării şi apar atunci când există un dezechilibru al balanţei electroliţilor (sodiu şi potasiu). Electroliţii au rolul de a transmite impulsuri electrice între celule, iar un prim semn al deficitului sunt contracţiile musculare.

" Deshidratarea se însoţeşte de o puternică senzaţie de sete, de uscarea buzelor şi tegumentelor şi de senzaţia de nisip în ochi."
Radu Leon
medic de familie la Clinica LeoMedica

Citiţi mâine în „Adevărul Sănătate"

Dosar:

- Cât bine face soarele în bolile de piele
- Care sunt zonele unde se înregistrează niveluri mari ale radiaţiilor UV şi cum ne putem proteja
- Indicaţii şi contraindicaţii în caz de afecţiuni dermatologice

Reportaj:

- Cum îşi pune amprenta asupra vieţii un diagnostic greşit

Ştiinţă:

- Demenţa Alzheimer va putea fi depistată în doar 30 de secunde

image
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite