Cum se beau corect infuziile din plante

Cum se beau corect infuziile din plante

În funcţie de efectul dorit şi de afecţiunea pentru care sunt indicate, aceleaşi ceaiuri pot fi băute înainte de masă, la micul dejun sau seara.Fitoterapeuţii ne atrag atenţia că fiecare parte a plantei, rădăcina, tulpina sau floarea, are un efect aparte asupra organismului.

În mod obişnuit, ceaiul se consumă sub formă de infuzie. Cu puţine excepţii, aceasta se prepară dintr-un pliculeţ de ceai sau dintr-o linguriţă rasă de plantă mărunţită şi o cană cu apă clocotită.

Eugen Giurgiu, doctor în biochime, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, spune că, pentru a spori efectele plantelor, infuziile trebuie băute într-un anumit moment al zilei, în funcţie de scopul terapeutic urmărit.

Infuziile pentru ficat, înainte de masă

Ceaiurile recomandate în afecţiunile hepatice, cum sunt cele de armurariu, sunătoare, podbal şi de anghinare, care favorizează drenajul biliar şi înlătură secreţia biliară care stagnează în bilă, se beau înainte de fiecare masă.

Cantitatea indicată de specialist este, de obicei o cană de ceai, însă variază în funcţie de problema de care suferiţi.

Pentru cei care au probleme cu constipaţia ceaiul de cruşin, alături de uleiul de măsline, se administrează înaintea micului dejun.

Infuziile cu efect de distrugere a paraziţilor intestinali, cele care reglează tensiunea arterială şi cele contra indigestiilor se consumă tot dimineaţa, pe stomacul gol.

Infuziile aperitive, la masa de prânz

Remediile care se recomandă pentru creşterea poftei de mâncare, dar şi cele antispastice, indicate în gastrite şi în ulcer se consumă înainte de masa de prânz. Printre acestea se numără genţiana, afinul, gălbenelele, coarnele, măceşul, coacăzul negru, care pot fi administrate atât sub formă de infuzie, cât şi de tinctură.

Tinctura se prepară din 100 g de plantă uscată peste care se toarnă 250 ml de alcool de 70 de grade. Se ţine la macerat 15 zile, apoi se strecoară. Se păstrează în sticluţe închise la culoare. Se administrează sub formă de picături care se pun pe o bucăţică de pâine. Tratamentul cu infuzii sau cu tincturi pentru gastrite şi pentru ulcer durează cel puţin 18 zile.

Cu o oră înainte de masă sau la trei ore după masă se beau ceaiurile folosite pentru afecţiunile coronariene sau pentru tulburările vasculare periferice, ceaiurile antidepresive şi cele cu efect antitumoral. Acestea se prepară de obicei din salcie, unguraş, roiniţă, rozmarin, pătlagină, cătină, lemn dulce, năpraznic sau din ginseng.

După mesele principale se beau şi ceaiurile pentru colită, enterită sau cele indicate în cazul problemelor cu greutatea, cum sunt cele de coada-şoricelului, tătăneasă, gălbenele, coada-calului, creţuşcă, ceai verde şi de mentă.

Seara, cu o jumătate de oră înainte de culcare, se beau ceaiurile sedative şi calmantele cardiace, dar şi cele indicate în caz de astm bronşic: talpa-gâştei, păducelul, teiul, schinduful, levănţica.

Ceaiurile tonice şi vitaminizante, fructele de pădure, de exemplu, se pot combina cu lapte sau cu sucuri de fructe. Acestea sunt foarte eficiente pentru anemici şi pentru persoanele afectate de stres.

Pentru a spori efectele plantelor, infuziile trebuie băute într-un anumit moment al zilei, în funcţie de scopul terapeutic urmărit.

Eugen Giurgiu
doctor în biochime

Din ABC-ul ceaiurilor

Ca o regulă generală, rădăcinile plantelor scad febra, frunzele reglează funcţionarea organelor, florile tratează toate problemele de respiraţie, fructele sunt bune pentru afecţiunile genitale şi urinare, iar scoarţa este bună pentru afecţiunile musculare.