Cum ne protejăm împotriva noii gripe
0
Numărul cazurilor de gripă nouă creşte vertiginos pe zi ce trece în toată lumea. Care sunt cele mai indicate metode de protecţie, explică specialiştii francezi din cadrul INRS.
Nu măsoară decât câteva zeci de nanometri în diametru şi a fost botezat A1/H1N1, virusul gripei noi care ameninţă să declanşeze o pandemie. Numai în România, numărul cazurilor de pacienţi afectaţi de gripa nouă a depăşit 300. Până la apariţia unui vaccin eficient împotriva noului virus gripal, singurele metode de protecţie sunt izolarea totală sau purtarea unor măşti, explică Anne Mosnier, coordonatoarea grupurilor regionale de observare a gripei din cadrul Institutului Naţional de Cercetare şi Siguranţă (INRS) din Franţa.
A1/H1N1, ca şi celelalte virusuri gripale ,se răspândeşte în 99% din cazuri pe cale aeriană, prin picăturile fine de mucus expulzate în mediul înconjurător de bolnavii care vorbesc, tuşesc sau strănută. Prin inhalarea acestor picături contaminate se transmite boala. Există două tipuri de picături: cele care au un diametru mai mare de 5 microni (picăturile Pflügge) şi cele cu un diametru inferior acestei valori – pot ajunge la un diametru de doar 0,5 microni. Cele din urmă (aerosoli) sunt şi cele mai periculoase, deoarece persistă în aerul înconjurător mai mult timp.
Spre deosebire de picături care cad şi dispar în câteva minute, aerosolii pot rămâne în aerul înconjurător zile, chiar săptămâni după expulzarea lor de către un bolnav. În urmă cu doi ani, notează revista „Science&Vie”, Raymond Tellier, microbiolog la Universitatea din Toronto, a publicat un studiu care demonstrează că, deşi aerosolii au o concentraţie de particule virale de 100 până la 1.000 de ori mai mică decât picăturile Pflügge, formele de boală transmise prin intermediul acestora sunt mult mai severe.
Prin urmare, aerosolii reprezintă cel mai mare risc de contaminare. Singurii factori care reduc durata de viaţă a virusurilor purtate de aerosoli sunt razele ultraviolete, deshidratarea (uscarea sau desicarea) şi oxidarea acestora. Mai multe studii au demonstrat de altfel că virusurile gripale pot supravieţui şi îşi pot păstra puterea de contaminare până la 24 de ore. În concluzie, aerosolii permit, cu o încărcătură virală mai mică, infectarea mai multor persoane şi cu forme mai severe de boală.
Metode sigure
Până la apariţia vaccinului, singura metodă eficientă de protecţie împotriva noii gripe rămân măştile. Există două tipuri: primele, şi cele mai ieftine, sunt cele chirurgicale (împotriva expulzării particulelor de mucus şi salivă în mediul înconjurător). Aceste măşti sunt destinate în special celor care sunt deja bolnavi, însă nu filtrează aerul şi nu pot reţine aerosolii – cei mai periculoşi agenţi de răspândire a particulelor virale.
Măştile respiratorii (FFP2) sunt destinate tocmai celor care nu sunt bolnavi şi filtrează aerul de particulele chimice sau biologice. Aceste măşti, de unică folosinţă, sunt însă mai scumpe (pe piaţa autohtonă costă în jur de 7-8 lei bucata) şi nu oferă protecţie decât pentru cel mult opt ore, iar specialiştii recomandă chiar schimbarea lor de fiecare dată când sunt îndepărtate pentru a bea sau mânca. În plus, sunt greu de tolerat pe o perioadă lungă de timp deoarece îngreunează respiraţia.
Măştile împotriva gripei
Masca chirurgicală. Are o eficienţă cuprinsă între 94% şi 98% doar pentru picăturile Pflügge pe care le împiedică să se răspândească în exteriorul măştii. De unică folosinţă, masca oferă protecţie aproximativ opt ore sau până devine umedă. Este indicată celor deja bolnavi pentru a împiedica răspândirea bolii.
Masca respiratorie. Are o eficienţă de aproximativ 94% împotriva aerosolilor cu diametru mai mare de 0,2 microni. De unică folosinţă, masca respiratorie oferă protecţie timp de aproximativ opt ore, însă specialiştii recomandă schimbarea acesteia după patru ore sau după fiecare îndepărtare de pe faţă. Este indicată pentru protejarea celor sănătoşi, în special celor care intră în contact cu multe persoane.
Se încarcă comentariile...
