Copilul dopat cu informatii risca boli psihice grave

avertizeaza renumitul neuropsihiatru prof. dr. Constantin Romanescu

- Care este perioada decisiva in formarea viitorului adult? - Importanta este si viata intrauterina, dar perioada de pana la 3 ani este decisiva pentru formarea personalitatii. Este perioada in care apar primele ganduri, sentimente, atasamente, repulsii, suferinte. Ceea ce nu poate exprima prin cuvinte (fie protest, frustrare, suferinta sau bucurie), copilul exprima prin atitudini. Din nefericire, adultul nu intelege copilul ca fiind o personalitate complexa. Mai degraba sunt intelese animalele in "simplitatea" lor decat copii. Este nevoie de o educare a parintelui. Pana nu de mult, medicii stiau foarte putin despre sufletul copiilor. S-a inteles ca un copil are ca dusman nu numai o lume bacteriana, ci si circumstantele de viata. Printre acestea: singuratatea. Sugarii care nu luau in greutate in ciuda celor mai savante metode de nutritie erau, de fapt, purtatori ai unor suferinte psihice. S-a inteles ca nici un ansamblu medicamentos sau de comoditati nu poate inlocui simpla prezenta a mamei, terapie esentiala a unor cazuri disperate. - Cat de important este rolul parintilor in recuperarea copiilor bolnavi mintali? - Am convingerea ca, in domeniul pedopsihiatriei, pesimismul, pasivitatea si descurajarea parintilor pot fi uneori mai grave decat boala copilului. - Ce parere aveti despre copii "de nota 10"? - Un fenomen nociv, care afecteaza populatia scolara, este determinat, dupa mine, de o gresita alcatuire a invatamantului mediu. Toata lumea cere performante scolare. Parintii se mandresc cu copii "de nota 10", iar profesorii care "fabrica" copii "de nota 10" se bucura de stima. Aici gresim! Intervine mitul copilului asa-zis supradotat, al olimpicului care, de fapt, este un "supradotat", un obosit cu intentie, un indepartat de la copilarie, un sigur candidat la boli mintale grave si, de cele mai multe ori, un ratat incurabil. Vad din ce in ce mai multi astfel de copii nevrozati, impinsi spre psihiatrie de greselile parintilor. Profilul lor psihologic este lamentabil, desi profilul lor psihiatric este foarte bun. Acestia sunt copii surmenati, palizi, artificiali, cu gatul subtire, cu ochii obositi dupa ochelari cu dioptrii care atesta excesiva solicitare. Ii vad si la televizor ca exemple de intelepciune si m cutremur de aparitia a cate unuia care, in loc sa se incadreze in natura lui, ne invata limba sanscrita. Copilul care stie tot e un monstru. Mi se pare foarte grav ca exista mentalitatea de a cere copilului prea mult si, mai ales, ce nu i se potriveste mintii si sufletului sau. Sub ochii nostri se petrece un fenomen de furt de copilarie. Copilaria este o stare de spirit si o stare fizica. Printre drepturile elementare ale omului care aspira la sanatate mintala este dreptul la copilarie. A fura copilaria unui om, a o inlocui cu "informatii", inseamna a mutila acel om. Aceasta suprasolicitare deformeaza spiritul. Este o nenorocire pentru copilul ascultator care se supune acestei metode pedagogice. El devine imbatranit, degenerat. Sa nu ne imbatam cu apa: copii ca Mozart sau Einstein sunt rari. - Asistam, in ultimul deceniu mai ales, la un fenomen cutremurator: copii care se sinucid. Cum caracterizeaza un specialist acest fenomen. - Pana nu de mult, era o lege absoluta, fara gres: copilul si animalul nu se sinucid. Aceasta groaznica deprindere este consecinta evolutiei sociale. In 1985, am vazut prima sinucidere dramatica: un copil de 8 ani si-a dat foc cand i s-a spus ca este cautat de militie, crezand ca a furat ceva. Acest caz este sugestiv: un copil in care frica a capatat dimensiuni uriase si imaginea militiei, cea datatoare de frica. Copiii sinucigasi reprezinta un simptom al suferintei sociale contemporane. Un resort psihic este defect in vremea copilariei contemporane. Responsabili suntem noi, maturii. Foarte frecvent este si fenomenul sinuciderii la adolescenti. Nici acest fenomen nu este studiat cum trebuie. De exemplu: copiii care au incercat o sinucidere, fapt care este o tulburare de instinct, deci o imbolnavire serioasa, nu sunt nici macar inscrisi in evidentia psihiatrica.