Copiii dislexici au dificultăţi de învăţare

Copiii care învaţă greu alfabetul ar putea suferi de dislexie

Între 7 şi 10 la sută din copiii din Europa şi din România întâmpină probleme în a învăţa să scrie, să citească sau să calculeze. Foarte puţini dintre copiii cu astfel de tulburări sunt diagnosticaţi corect. De aceea, ei ajung să fie etichetaţi ca având un grad redus de inteligenţă greşit de către părinţi şi profesori.

Deşi sunt percepuţi negativ, în realitate, copiii cu dislexie (dificultatea de a citi corect literele), disgrafie (dificultate de a scrie corect) ori cu discalculie (probleme în a recunoaşte cifrele şi în a face calcule) pot avea un coeficient de inteligenţă foarte ridicat. De fapt, aceste tulburări nu au nicio legătură cu gradul de inteligenţă al unui copil.

„Dislexia apare ca o consecinţă a afectării sistemului nervos al copilului, fie ereditar, fie în uter, la naştere sau în primii ani de viaţă. Această afectare este însă minimă, astfel încât copilul nu devine deficient.

Singurele probleme sunt că, în funcţie de aria creierului care este afectată, ori memoria, ori orientarea în spaţiu, ori capacitatatea de a distinge literele pot fi uşor tulburate", explică Eva Bartok, logopedul coordonator al singurei şcoli din România cu clase formate exclusiv din copii dislexici, Gimnaziul „Nicolae Bălcescu" din Târgu-Mureş.

Au nevoie de lecţii diferite

Potrivit specialiştilor din Marea Britanie, copiii cu tulburări de tipul dislexiei ar trebui să beneficieze, pe lângă tratamentul logopedic, de metode diferite de educaţie, nu în cadrul claselor cu copii normali, ci în clase speciale.

În ţara noastră, singura şcoală unde se respectă aceste recomandări este cea din Târgu-Mureş, iar în alte instituţii copiii dislexici beneficiază de aceleaşi metode de învăţământ ca şi ceilalţi copii. Acest lucru poate deveni însă frustrant pentru dislexici, deoarece ei vor fi întotdeauna priviţi diferit, deoarece învaţă mai greu decât ceilalţi.

„În primele clase, problemele nu sunt foarte mari, deoarece copiii dislexici foarte inteligenţi au resurse care să compenseze tulburarea de scriere, de citire sau de calcul. Dar în momentul în care materia de la şcoală devine din ce în ce mai multă şi mai grea, încep să se vadă clar diferenţele", precizează logopedul Eva Bartok.

Pot suferi tulburări emoţionale

În multe cazuri, atât profesorii, cât şi părinţii nu înţeleg dificultăţile copilului şi le pun pe seama lenei sau a coeficientului scăzut de inteligenţă. Aceste etichetări pot avea consecinţe grave asupra dezvoltării copiilor. Astfel, aceştia pot rămâne needucaţi, pot deveni adulţi cu o autoapreciere scăzută, cu complexe de inferioritate şi, în cele mai grave situaţii, pot suferi tulburări emoţionale care le afectează întreaga viaţă.

De aceea, este foarte important ca părinţii să observe primele semne ale unei tulburări de tipul dislexiei şi să se adrese imediat unui logoped care poate ajuta copilul să se dezvolte normal. „Primele semne pot apărea încă de la grădiniţă, de la 5-6 ani, când copilul nu este ssuficient dezvoltat din punct de vedere verbal, nu poate pronunţa bine cuvintele grele, spune torsionat cuvintele şi nu le poate deosebi pe cele asemănătoare.

În plus, unii copii pot prezenta şi tulburări de motricitate, de memorie sau de auz. La şcoală, semnele devin mult mai clare, pentru că cel mic nu poate deosebi literele asemănătoare, învaţă greu alfabetul, nu poate citi silabe sau nu poate identifica cifrele", menţionează logopedul Eva Bartok.