Colesterolul iarna nu-i ca vara

De vreo 40 de ani, colesterolul a devenit o adevărată sperietoare pentru medici şi pentru pacienţi. Un soi de pronostic al fiecăruia dintre noi legat de speranţa de viaţă, dar şi de calitatea acesteia. Dr. Philippe Giral, medic endocrinolog la spitalul Pitié Salpêtrière din Paris, explică unele dintre secretele colesterolului.

Colesterolul este un lipid din familia sterolilor, care joacă un rol important în numeroase procese biochimice din organism. Este prezent, practic, în toate celulele, în special în membrana acestora.

Participă, de asemenea, la formarea vitaminei D3, a hormonilor steroizi (cortizol, aldosteron), a celor sexuali (progesteron, estrogen şi testosteron) şi a acizilor biliari din componenţa bilei.

Nivelul său crescut poate antrena însă apariţia calculilor biliari („pietre la bilă“) sau poate constitui un factor de risc pentru apariţia arterosclerozei.

Colesterolul este transportat în sânge de mai multe sisteme diferite: lipoproteinele cu densitate scăzută („Low Density Lipoprotein“ - LDL sau „colesterolul rău“), lipoproteinele cu densitate crescută („High Density Lipoprotein“ - HDL sau „colesterolul bun“), lipoproteinele cu densitate foarte scăzută („Very Low Density Lipoprotein“- VLDL) şi chilomicronii (care transferă lipidele - inclusiv colesterolul - din intestin în sânge şi apoi în ficat).

HDL recuperează excesul de colesterol din organe şi îl transportă la ficat, unde este eliminat. HDL este un „măturător“ pentru artere, deoarece elimină depozitele lipidice de proastă calitate de pe pereţii acestora, diminuând astfel riscul apariţiei aterosclerozei.

LDL face exact opusul, transportând colesterolul de la locul de formare a acestuia către celulele organismului şi depunând pe pereţii arterelor plăci de grăsime care formează ateromul.

Variaţii sezoniere

Deşi este cunoscut încă din anii ’80, fenomenul variaţiei sezoniere a colesterolemiei a fost studiat recent de specialiştii americani de la Universitatea din Massachusetts. Timp de un an, 517 voluntari, bărbaţi şi femei, cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani, au fost ţinuţi sub observaţie.

Nivelul mediu al colesterolului în rândul subiecţilor studiaţi a fost de 2,22 grame pe litru (g/l), în cazul bărbaţilor şi de 2,13 g/l, în cazul femeilor.

S-a observat că acest nivel a atins valoarea maximă (o creştere de 0,039 g/l) în luna decembrie, în cazul femeilor, iar în cazul bărbaţilor, în luna ianuarie (o creştere de 0,053 g/l). Diferenţele au fost şi mai mari în cazul celor care aveau deja colesterolul mărit la începerea studiului.

Potrivit specialiştilor, aceste variaţii sunt determinate de mai mulţi factori, printre care, variaţia greutăţii corporale, activitatea fizică mai intensă în timpul verii, dar şi de variaţiile volumului de sânge (hemodiluţie, în timpul verii şi hemoconcentraţie, în timpul iernii).

Valorile sănătoase

Un rol extrem de important în prevenirea bolilor de inimă şi a accidentelor vasculare cerebrale îl are măsurarea periodică a colesterolului. Acesta trebuie însă corelat cu alte analize, precum şi cu o serie de date referitoare la gradul de risc cardiac al bolnavului respectiv.

De aceea, pentru a fi eficientă, măsurarea colesterolului din sânge trebuie să ţină seamă şi de sexul pacientului, de vârstă, de tensiunea arterială, fumat, activitate fizică, diabet zaharat şi de raportul colesterol total/HDL (colesterolul „bun“).

Măsurarea colesterolului trebuie făcută obligatoriu în cazul pacienţilor cu hipertensiune arterială cu valori peste 160 cu 100 mmHg, în cazul celor care au diabet, în cazul celor cu boli renale, în cazul unor boli cardiace apărute la bărbaţi cu vârste sub 55 de ani şi la femei cu vârste sub 65 de ani, precum şi în cazul în care părinţii pacientului au suferit de hipercolesterolemie sau boli cardiovasculare.

Pentru a măsura corect colesterolul, analiza trebuie făcută numai într-un laborator specializat, iar pacientul să stea cel puţin zece minute pe scaun înainte de a fi „înţepat“.

Pentru a fi completă, analizarea datelor despre colesterolul sangvin trebuie să cuprindă colesterolul total, precum şi valoarea lipoproteinelor cu densitate mare (HDL), cât şi a celor cu densitate mică (LDL).

În mod normal, colesterolemia nu trebuie să depăşească valoarea de 200-230 de miligrame la 100 mililitri de sânge (mg%). Valoarea colesterolului bun (HDL) trebuie să fie de peste 45 mg % - la bărbaţi şi 55 mg % - la femei.

Colesterolul liber - denumit şi „colesterolul rău“ (LDL) - nu trebuie să depăşească valoarea de 160 mg%. În cazul unor factori de risc asociaţi - hipertensiune arterială, diabet, tabagism, obezitate - LDL nu trebuie să depăşească 130 mg%, iar în cazul unor antecedente de infarct miocardic nu trebuie să depăşească 100 mg%.

Trigligeridele nu trebuie să depăşească 200 mg%. Trebuie ţinut cont şi de faptul că valorile pot să difere uşor de la un laborator la altul.

Alimente anticolesterol

Fitosterolii sau sterolii vegetali reprezintă elementul de bază din alimentele care scad colesterolul din organism, arată „New England Journal of Medecine“. Două grame de fitosteroli pe zi scad cu 10% colesterolul total şi cu până la 15% nivelul LDL.

Spre exemplu, concomitent cu un regim alimentar adecvat, trei linguriţe de margarină, trei iaurturi sau jumătate de litru de lapte - ultimele două produse îmbogăţite cu fitosteroli - sunt suficiente pentru a reduce în timp colesterolemia, susţine dr. Philippe Giral.

Avantajul fitosterolilor - în faţa statinelor (medicamente care scad colesterolul) - este acela că nu au efecte adverse. Singurul inconvenient este acela că scad totodată şi absorbţia carotenilor (vitamina A) şi a licopenului.

Printre alimentele cele mai eficiente împotriva nivelului crescut al colesterolului se numără migdalele, nucile, uleiurile vegetale obţinute prin presare la rece (de măsline sau colza), peştele bogat în acizi graşi poli-nesaturaţi omega-3 şi leguminoasele (mazărea şi lintea).

Dintre cerealele complete (nedecorticate), specialiştii recomandă în special orzul şi ovăzul, care întârzie absorbţia intestinală a grăsimilor. De asemenea, sunt indicate soia şi lactatele degresate.