Ce riscuri implică substituţia hormonală
0
Bufeurile, insomniile şi tulburările de dispoziţie care apar la menopauză pot fi tratate cu medicamente pe bază de hormoni. Aceste tratamente nu sunt însă recomandate tuturor femeilor, pentru că pot favoriza anumite cancere. Risc crescut au femeile cu istoric familial de tumori mamare sau uterine.
La menopauză, organismul femeilor produce din ce în ce mai puţin estrogen, hormonul specific feminin. Menstruaţia devine neregulată şi, în timp, dispare.
Unele femei nu au simptome deranjante, însă altele se confruntă, ca urmare a scăderii nivelului estrogenului, cu bufeuri, cu palpitaţii, cu stări de agitaţie şi de nervozitate, cu depresie, cu insomnii, cu cistite şi cu uscăciune vaginală ce face contactul sexual dureros.
Când aceste simptome devin greu de suportat, se poate recurge la terapia de substituţie hormonală, care constă doar în estrogen sau într-o combinaţie de estrogen şi de progestin (variantă artificială a hormonului progesteron).
Până la începutul anilor 2000, terapia de substituţie hormonală era recomandată cu lejeritate oricărei femei care dorea să scape de bufeuri. S-a descoperit însă că ea poate avea efecte secundare grave în unele cazuri. Pacientele care pot recurge la acest tratament sunt astăzi atent selecţionate, prescrierea făcându-se după fiecare caz în parte.
Poate afecta ţesutul mamar
„Întotdeauna se ţine cont de antecedentele familiale atunci când se administrează hormoni sintetici la menopauză. Femeile care au avut în familie cazuri de cancer de sân sau de endometru (mucoasa care căptuşeşte uterul) pot să dezvolte maladia dacă li se administrează un astfel de tratament pe o perioadă îndelungată, întrucât ţesutul mamar şi endometrul sunt sensibile la acţiunea hormonilor, suferind modificări de densitate", spune medicul ginecolog Dorin Drâmbăreanu de la Spitalul Clinic „Prof. dr. Panait Sârbu" din Bucureşti.
Tratamentele scurte, mai puţin periculoase
Mult mai indicate sunt tratamentele scurte, de şase luni-un an, care eventual pot fi reluate după o pauză. Acestea implică riscuri mult mai mici decât cele pe termen lung.
Indiferent de durata tratamentului, medicii recomandă tuturor femeilor care nu au suferit o histerectomie (extirpare a uterului) tratamentul combinat, deoarece progestinul are efect protector asupra uterului, prevenind cancerul de endometru. De asemenea, toate femeile care urmează această terapie la menopauză trebuie să efectueze periodic ecografii vaginale şi mamografii pentru a depista eventualele modificări ale endometrului, respectiv ale ţesutului mamar.
„O alternativă la hormonii sintetici o reprezintă fitoestrogenii, adică estrogenii din plante. Aceştia sunt destul de eficienţi şi nu au efecte secundare", potrivit medicului ginecolog Dorin Drâmbăreanu.
Terapia reduce riscul de osteoporoză
Administrarea de hormoni sintetici atenuează tulburările asociate menopauzei, dar contribuie şi la prevenirea osteoporozei dacă se face la scurt timp de la instalarea menopauzei. Demineralizarea oaselor este favorizată de scăderea nivelului hormonilor estrogeni, ceea ce explică frecvenţa atât de mare a bolii la femeile aflate la menopauză.
Totuşi, terapia de substituţie hormonală nu este indicată pe termen lung pentru prevenirea osteoporozei. În acest scop există alte tratamente, cu mai puţine efecte adverse. Unele studii au arătat că terapia de substituţie hormonală reduce şi riscul de tulburări de memorie de tipul Alzheimer, precum şi pe cel de cancer colorectal.
Favorizează bolile cardiace
În trecut, se credea că terapia de substituţie hormonală reduce riscul de boli cardiovasculare, datorită efectului protector pe care îl au hormonii feminini. Dar cel mai recent şi cel mai mare studiu care a urmărit efectele terapiei de substituţie hormonală, atât ale celei pe bază de estrogeni, cât şi ale celei combinate (estrogen şi progestin), a semnalat un risc uşor crescut de boli cardiace, de formare de trombi (cheaguri de sânge) şi de atacuri cerebrale.
Se încarcă comentariile...
