Ce ne afectează concentrarea

Abundenţa de informaţii şi de tehnologii ne solicită creierul aproape non-stop şi generează probleme de atenţie. Abilitatea de a face mai multe lucruri în acelaşi timp este o caracteristică ce variază de la un individ la altul şi se poate deteriora în timp.

Cantitatea uriaşă de informaţii din jurul nostru, dar şi noile tehnologii care dau dependenţă (e-mail, reţele de socializare, telefonie mobilă) ne afectează atenţia şi ne fac să risipim resurse cerebrale importante.

Creierul solicitat în permanenţă ajunge să aibă performanţe slabe. O serie de studii americane arată că, atunci când angajaţii trebuie să se concentreze asupra unui proiect, după 11 minute, ei nu se mai pot concentra eficient, iar după o astfel de întrerupere au nevoie de aproximativ 25 de minute pentru a-şi reintra în ritm. „Depinde de fiecare să-şi protejeze spaţiul personal, să-şi creeze un mediu în care să poată lucra", atrage atenţia psihologul şi psihoterapeutul Anca Munteanu din Bucureşti.

Prea mulţi stimuli, probleme de conectare

Capacitatea noastră de a executa mai multe sarcini în acelaşi timp ţine de anumite circuite cerebrale interconectate. Cu cât acestea se conectează mai bine, cu atât avem performanţe mentale mai bune, mai ales în ceea ce priveşte planificarea, fructificarea memoriei şi executarea mai multor sarcini concomitent, spun specialiştii americani. Una dintre cele mai studiate reţele cerebrale este cea bazală, DMN (default mode network).

Aceasta este responsabilă de activitatea cerebrală în condiţii lipsite de solicitări din partea mediului extern, cum sunt momentele de visare cu ochii deschişi. În clipa în care trebuie să ne concentrăm asupra unei sarcini, ne întrerupem această activitate de bază.

Copiii care suferă de ADHD (tulburare hiperkinetică însoţită de deficit de atenţie) nu îşi pot controla acest zgomot de fond, motiv pentru care nu se pot concentra asupra unei sarcini.

În cazul persoanelor sănătoase, numeroasele solicitări la care este expus creierul pot provoca tulburări în interconectarea acestei reţele cu altele implicate în gândire, spun specialiştii. Astfel, obiceiul unora de a-şi umple timpii „morţi" cu diverse activităţi chiar şi atunci când circumstanţele nu o impun (de exemplu, să-şi verifice e-mailurile în timpul mesei) aglomerează creierul inutil.

„Este foarte important să ne oprim la câte activităţi putem şi avem realmente nevoie să facem, în timpul pe care îl avem la dispoziţie", subliniază psihologul Anca Munteanu.

Sportul, benefic

Un rol benefic în creşterea conectivităţii zonelor cerebrale îl are activitatea fizică. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Illinois, chiar şi exerciţiile moderate, cum ar fi plimbările timp de 40 de minute, de trei ori pe săptămână, cresc capacitatea de concentrare, combat degradarea cerebrală asociată cu îmbătrânirea şi îmbunătăţesc performanţele cognitive.