Ce efecte poate avea stresul posttraumatic

Evenimentele traumatizante pot duce la izolare, la depresie şi la boli fizice, cum ar fi cele cardiovasculare şi cele autoimune. Medicamentele ajută la depăşirea unei situaţii foarte stresante, însă cel puţin la fel de eficient este şi ajutorul unui psihoterapeut.

Evenimente traumatice trăieşte aproape fiecare dintre noi la un moment dat în cursul vieţii, dar, potrivit statisticilor, numai o persoană din cinci resimte simptome care definesc tulburarea de stres posttraumatic. Cele care apar mai frecvent sunt problemele de somn, incapacitatea de concentrare, crizele de anxietate, atacurile de panică, neputinţa de a socializa şi de a îndeplini responsabilităţile zilnice, retrăirea evenimentului traumatic, iritabilitatea sau furia, coşmarurile, atitudinea pesimistă, teama permanentă şi comportamentele distructive, cum ar fi consumul excesiv de alcool.

De ce unele persoane reuşesc să facă faţă unor evenimente şocante şi să meargă mai departe, iar altele nu? Ne explică psihoterapeutul Lena Rusti de la Mentarex Consult din Bucureşti: „Cu cât ne simţim mai pregătiţi interior să facem faţă neprevăzutului din viaţa noastră, cu atât suntem, în mod teoretic, mai rezistenţi la un eveniment traumatic. Acest lucru depinde însă de fiecare persoană în parte, de cultura din care face parte şi de istoria sa de viaţă. Războiul, inundaţiile, evacuările, moartea violentă sau accidentală a cuiva drag, agresiunea asupra vieţii persoanei sunt doar câteva exemple care pot fi interpretate de fiecare în funcţie de contextul personal, social şi cultural".

Se răsfrânge asupra stării fizice

Tulburarea de stres posttraumatic poate perturba toate aspectele vieţii. Ea duce la distrugerea relaţiilor cu cei din jur şi la izolare, la depresie, la adicţii şi la tulburări de alimentaţie. Unele dintre persoanele care suferă de tulburări de stres posttraumatic au gânduri de suicid. Copiii şi adolescenţii sunt mai vulnerabili în faţa acestor efecte negative. Ei îşi pot pierde încrederea în propria persoană, iar performanţele lor şcolare vor avea de suferit. Stresul puternic survenit după un eveniment traumatizant afectează şi sănătatea fizică. Specialiştii Academiei de Medicină din New York au observat, în urma unui studiu în care au implicat 2.490 de veterani ai războiului din Vietnam, o prevalenţă mai mare a bolilor autoimune de tipul artritei reumatoide, psoriazisului, diabetului insulinodependent şi unor afecţiuni tiroidiene la cei care sufereau de stres posttraumatic. De asemenea, s-a descoperit o asociere cu bolile cardiovasculare. 

Nu întotdeauna timpul vindecă rănile

Dacă pentru unele persoane, timpul este suficient pentru a trece peste evenimentul traumatic, pentru altele, doar tratamentele de specialitate sunt soluţia prin care se poate reveni la o viaţă normală. În funcţie de simptome, se pot prescrie medicamente anxiolitice şi antidepresive, dar şi pastile contra insomniilor. În ciuda medicaţiei, neputinţa de a socializa şi de a îndeplini sarcinile zilnice pot persista. Persoana afectată de această tulburare rămâne blocată în trecut din cauza durerii şi a modului în care se raportează la ce s-a întâmplat. Şi chiar dacă reuşeşte să depăşească momentul critic cu ajutorul medicamentelor, ea nu va şti să gestioneze pe viitor un alt eveniment traumatizant. „Psihoterapia este de un real ajutor în aceste cazuri, pentru că ajută persoana să înţeleagă modul şi motivele care au dus-o la blocare, cât şi să caute modalităţi de a destructura trauma pentru a o putea accepta şi pentru a-i da voie să plece", spune psihoterapeutul Lena Rusti.

Cu cât se intervine mai repede de la producerea evenimentului traumatic, cu atât sunt şanse mai mari ca persoana afectată să nu ajungă să se izoleze şi să aibă nevoie de un efort suplimentar pentru reintegrare. Mai ales în cazul copiilor este important să se intervină prin psihoterapie de la primele simptome care arată că nu reuşesc să depăşească evenimentul prin care au trecut.

"Tulburarea de stres posttraumatic presupune un stres semnificativ, care afectează viaţa în toate aspectele sale şi funcţionarea zilnică normală. "
Lena Rusti psihoterapeut