Ce diferenţe există între copiii alăptaţi şi ceilalţi

Sistemul imunitar este mai puternic la copiii hrăniţi la sân, iar infecţiile, afecţiunile digestive şi cele de la nivelul sistemului osos sunt mai rare la maturitate în cazul lor. În România, doar 12% din sugari sunt alăptaţi exclusiv în primele luni de viaţă, aşa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Efectele benefice ale alăptării nu sunt doar cele imediate, ci se continuă pe termen lung, sănătatea adultului fiind influenţată în mare parte de decizia mamei de a-şi hrăni sau nu bebeluşul la sân. Diferenţele de dezvoltare dintre copiii care au primit lapte de formulă şi cei care au fost alăptaţi sunt dovedite de numeroase studii. Scheletul copiilor hrăniţi cu lapte de formulă este mai greu şi mai dens, iar greutatea lor este mai mare decât a celor alăptaţi. Iar aceste aspecte, contrar aparenţelor, nu sunt un lucru bun, fiindcă, în multe cazuri, indică un risc sporit de obezitate la adolescenţă şi la vârstă adultă.

„Laptele matern este perfect biocompatibil cu organismul copilului, fiind foarte uşor asimilat de organism. Prin urmare, nu este nevoie de cantităţi mari pentru ca bebeluşul să fie sătul", explică Raluca Petre, consilier în alăptare la Asociaţia pentru Naştere Naturală şi Alăptare (ANNA).  Potrivit specialistei, laptele de formulă nu reproduce fidel compoziţia laptelui matern. Mai mult decât atât, nu este digerat cu uşurinţă, fiindcă nu este compatibil genetic cu organismul lor. "Pentru a compensa biodisponibilitatea redusă, laptele praf este mai bogat în nutrienţi şi în proteine care nu corespund nevoilor copilului, ci pot fi în exces, şi nici nu conţine anticorpi, hormoni de relaxare şi endorfine, aşa cum este cazul laptelui matern", mai spune consilierul în alăptare Raluca Petre.

Au mai puţine probleme digestive

Compoziţia florei intestinale este sensibil diferită în funcţie de tipul de lapte consumat de copil. În cazul celor alăptaţi, frecventă este bacteria Lactobacillus bifidus, implicată în menţinerea echilibrului la nivelul florei intestinale. Această bacterie împiedică multiplicarea unor bacterii nocive şi, în acest fel, previne o serie de boli cu origine la nivelul tractului intestinal. De asemenea, în tractul digestiv al copiilor alăptaţi se găseşte şi o enzimă (lysozime), un antimicrobian natural care protejează stomacul de infecţii şi de inflamaţii. În schimb, în cazul copiilor hrăniţi cu lapte de praf, bacteriile benefice şi enzimele sunt în cantităţi insuficiente pentru a oferi protecţie şi pentru a asigura sănătatea optimă a digestiei.

Pe de altă parte, laptele matern conţine mai mult colesterol decât laptele praf, iar expunerea la colesterolul din laptele mamei pregăteşte organismul să metabolizeze eficient acest compus. Riscul mai mare de obezitate, sindrom metabolic şi de boli de inimă la copiii hrăniţi cu lapte praf este determinat şi de o metabolizare diferită a grăsimilor.

Sunt feriţi de anemie

Carenţa de fier şi rahitismul sunt urmări ale alimentaţiei greşite a copiilor din zonele rurale sărace din România, arată un studiu realizat în această vară de organizaţia nonguvernamentală World Vision România. Cauza principală este renunţarea la alăptare şi hrănirea bebeluşilor cu lapte de vacă, situaţie semnalată în 30% din cazurile în care bebeluşii au fost înţărcaţi. „Fiecare specie are lapte specific, de aceea nu se potriveşte speciei umane laptele de vacă", precizează consilierul în alăptare Raluca Petre. Dacă în cazul laptelui matern, bebeluşul asimilează fierul în proporţie de 34%, în cazul laptelui de vacă, asimilează fierul doar în proporţie de 10%.