Când trebuie să ne îngrijoreze stresul zilnic

Manifestările fizice şi psihice trebuie identificate devreme, în caz contrar riscăm să intrăm într-un cerc vicios şi să ne îmbolnăvim. Ignorat, stresul în exces creşte riscul de boli cardiovasculare, de diabet, depresie şi de accidente vasculare cerebrale. 

Starea de alarmă în care intrăm atunci când ne confruntăm cu situaţii solicitante este o reacţie normală de adaptare a organismului. Un răspuns chimic complex, de scurtă durată, face ca inima să ne bată mai repede, să respirăm precipitat şi să simţim fluturi în stomac şi transpiraţii reci pe şira spinării. Dacă aceste situaţii solicitante sunt prea numeroase sau dacă organismul nu îşi revine corespunzător la starea de calm, apare stresul cronic. Acesta scade capacitatea de apărare a organismului şi creşte riscul de boli şi de probleme psihice. „Gestionarea stresului implică nişte schimbări în stilul de viaţă. De multe ori, cel stresat nu îşi conştientizează la timp limitele de adaptare şi continuă în acelaşi ritm până când simptomele fizice îl opresc", spune ­Lena Rusti, psiholog la Mentarex Consult din Bucureşti.

Poate fi şi pozitiv, şi negativ

Fiecare persoană are propria capacitate de adaptare la situaţiile potenţial stresante, cum ar fi provocările de la locul de muncă, relaţiile cu cei din jur, aglomeraţia, lipsa banilor. Unii s-au obişnuit ca stresul să fie o componentă normală a vieţii şi găsesc propriile trucuri ca să-l păstreze la niveluri suportabile. Ei chiar au nevoie de aceste provocări pentru a funcţiona, iar stresul adaptativ poartă numele de eustres. Dacă mecanismele de adaptare sunt depăşite, apare distresul, adică stresul dezadaptativ. Excesul de stres are consecinţe la toate nivelurile organismului. Psihic, stresul excesiv provoacă anxietate, iritabilitate sau apatie, scăderea puterii de concentrare şi a stimei de sine.

Atenţie la Schimbările de comportament!

Persoana în cauză poate să aibă răbufniri de comportament agresiv sau nerezonabil, vorbeşte mai mult sau mai repede ori, dimpotrivă, devine nesociabilă. Uitucă, neîndemânatică, nu-şi duce sarcinile la îndeplinire şi totuşi începe altele noi. „Problema poate să vină şi din stima de sine scăzută, când persoana simte că nu mai poate, dar nu are curajul de a mărturisi acest lucru, pentru a nu dezamăgi pe cineva important pentru ea sau chiar pe sine. O altă greşeală ţine de amânare: îşi fixează noi limite, spunându-şi că încă puţin nu-i va face foarte rău", explică Lena Rusti.  Multe dureri de cap şi stări de ameţeală au la origine stresul.

Insomniile şi problemele sexuale, precum scăderea libidoului sau disfuncţiile erectile sunt alte manifestări ale stresului excesiv. Stresul ne determină să luăm decizii proaste pentru sănătate, din cauză că mâncăm pe fugă. Fumătorii cresc numărul de ţigări în condiţii de stres, iar persoanele alcoolice sau chiar şi cele care nu au probleme cu consumul de alcool pot ajunge să crească pe nesimţite doza zilnică de tărie, pentru că-i face să uite de probleme. 

Pot apărea simptome fizice

Sunt cunoscute, de asemenea, cazurile oamenilor care suferă de probleme digestive atunci când se pregătesc pentru un examen sau pentru alt eveniment stresant. Acest fenomen poartă numele de somatizare, iar cei care-l resimt trebuie doar să se relaxeze ca să se simtă mai bine. Dar există categoria aparte a tulburărilor de somatizare, în care cel în cauză nu este conştient de legătura dintre trauma psihică şi simptomele fizice. Dacă analizele medicale exclud vreo problemă organică, doar discuţia cu medicul psihiatru sau cu psihologul poate fi eficientă pentru reducerea în intensitate a simptomelor.

"De multe ori, cel stresat nu îşi conştientizează la timp limitele de adaptare şi continuă în acelaşi ritm până când simptomele fizice îl opresc.''
Lena Rusti psiholog

Autocontrol prin respiraţie, muzică şi sport

Pentru a reduce stresul, este important, în primul rând, să-i identificăm sursa. Dacă nu o putem evita, ne stă în putere să ne controlăm reacţiile faţă de acest motiv de stres. Pe termen scurt, ne ajută exerciţiile de respiraţie şi terapia prin muzică. Pentru rezultate pe termen lung, specialiştii ne sfătuiesc să ne păstrăm echilibrul alimentar, să facem sport în aer liber şi să ne organizăm activităţile pe care le avem de făcut în cele doar 24 de ore ale zilei. Studiile arată că practicarea sportului câte 30 de minute zilnic asigură necesarul de endorfine, hormoni care ne conferă starea de bine şi de relaxare.