Cancerul pulmonar, pericol subestimat

O persoană moare la fiecare 30 de secunde în lume din cauza acestei afecţiuni. Boală asociată în percepţia generală cu fumatul, cancerul bronhopulmonar afectează şi persoanele care nu s-au atins vreodată de ţigară.

Slab mediatizat, cancerul pulmonar reprezintă principala cauză de deces prin cancer la nivel mondial. Peste 250.000 de europeni mor anual din cauza acestei boli. Vinovate sunt atât lipsa de informare, cât şi agresivitatea maladiei şi lipsa unor metode de screening eficiente. În plus, cancerul bronhopulmonar primeşte fonduri mici, mai exact, aproximativ o treime din cele alocate cercetării cancerului mamar. Potrivit datelor din 2005 ale Institutului Oncologic „Ion Chiricuţă" din Cluj-Napoca, maladia ocupă primul loc ca incidenţă (cazuri noi) în rândul bărbaţilor diagnosticaţi cu o formă de cancer, fiind urmat de cel colorectal şi de prostată. Boala provoacă cele mai multe decese în rândul bărbaţilor cu cancer. În ceea ce le priveşte pe femei, cancerul pulmonar apare cu o incidenţă mai mică, după cel mamar, de col uterin şi colorectal.

9 din 10 bolnavi sunt fumători

La nivel mondial, 80% din cazurile de boală sunt reprezentate de cancere cu celule mari, provocate de fumul de ţigară, iar 20% sunt cele cu celule mici. „Cancerul bronhopulmonar este o boală stigmatizantă, considerată ca fiind autoindusă, din cauza asocierii cu fumatul. Riscul de a face cancer creşte direct proporţional cu durata acestui obicei şi cu numărul de ţigări fumate. Însă aproximativ 13% din cazurile de cancer bronhopulmonar apar la persoane care nu au fumat niciodată", precizează conferenţiar doctor Tudor Ciuleanu, medic oncolog la Institutul Oncologic „Ion Chiricuţă" din Cluj-Napoca.

Studiile arată că fumatul pasiv creşte riscul apariţiei cancerului bronhopulmonar cu 25% la soţii şi cu 17% la colegii de serviciu. În afară de fumul de ţigară, alte cauze care stau la originea acestui tip de cancer sunt iradierile repetate, predispoziţia genetică, poluarea atmosferică, precum şi expunerea la azbest, la arsenic, nichel, crom şi la siliciu. 

Majoritatea cancerelor bronhopulmonare au ca punct de plecare bronhiile. Celulele anormale se înmulţesc necontrolat şi migrează (metastazează) în alte zone ale corpului, cum ar fi ganglionii limfatici, creierul, oasele şi ficatul. Tusea, respiraţia dificilă sau şuierătoare (wheezingul) şi durerea în piept se numără printre simptomele specifice bolii. În unele cazuri, boala este deja metastazată la apariţia primelor manifestări.

Tratamentul, costisitor

Pentru toate persoanele însă, prezentarea la medic de la primele simptome creşte rata de succes a tratamentului. „Descoperit în stadiul 1, cancerul bronhopulmonar are o rată de supravieţuire la cinci ani de 60-80%", menţionează medicul oncolog Tudor Ciuleanu. Tratamentul depinde de tipul de cancer şi constă în chimioterapie, radioterapie şi chirurgie, precum şi în terapia cu molecule ţintite. Aceste medicamente de ultimă generaţie au o rată diminuată de efecte adverse şi cresc calitatea vieţii pacienţilor cu cancer. Accesul gratuit la acest tratament costisitor se face cu acordul Comisiei Naţionale de Oncologie.

Se depistează prin metode imagistice

Deocamdată nu există, la nivel mondial, nicio metodă de screening eficientă pentru depistarea precoce a acestei boli. Metodele radiologice, care depistează tumori de peste un centimetru în diametru, nu s-au dovedit utile în scăderea mortalităţii. Institutul Naţional de Cancer din Statele Unite propune monitorizarea fumătorilor cu ajutorul tomografiei computerizate, cu doze scăzute de radiaţii. Recomandarea vine în urma analizării a peste 50.000 de persoane, pe o perioadă de cinci ani.

"Riscul de a face cancer pulmonar creşte direct proporţional cu durata fumatului şi cu numărul de ţigări fumate."
Conf. dr. Tudor Ciuleanu Institutul Oncologic „Ion Chiricuţă", Cluj-Napoca