Bombele vii ar putea lovi oricând omenirea

orice agent: virusuri, bacterii sau toxine, dintre care mai periculoase sunt cele care produc variola, febra West Nile sau chiar tuberculoza rezistentă la tratament. Atacul teroriştilor poate fi

orice agent: virusuri, bacterii sau toxine, dintre care mai periculoase sunt cele care produc variola, febra West Nile sau chiar tuberculoza rezistentă la tratament. Atacul teroriştilor poate fi prevenit, iar urmările mult diminuate dacă se fac pregătiri din vreme, ne spune conf. dr. Viorel Ordeanu, şeful laboratorului de microbiologie-epidemiologie al Centrului de Cercetări Medico-Militare.

Există 18 arme biologice clasice
- Care este diferenţa între atacul biologic şi cel bioterorist?
- Atacul biologic are nişte norme clare, trecute în regulamentele militare. Armatele care vor să folosească arme biologice trebuie să deţină şi antidotul, să ştie cum se produce, cum te poţi apăra, ce pierderi sunt estimate. Lista de agenţi este limitată la câteva bacterii, virusuri şi toxine -18 , cu totul. Recent, a apărut însă bioterorismul. Bioteroristului îi este greu să aibă acces la armele biologice convenţionale, iar pe de altă parte nu-l îngrădeşte nimic să folosească orice germen, autoprotecţia nefiind o prioritate. Aţi văzut câte atacuri sinucigaşe se produc! Sunt inventariaţi peste 700 de germeni în patologia umană. şi pot fi chiar mai mulţi, necunoscuţi încă. Se mai pot folosi şi purici patogeni sau alţi paraziţi, ceea ce dă complexitate atacurilor. Este greu să depistezi şi să urmăreşti traseul pe care îl ia microbul respectiv.

Atacul cu Salmonela a îmbolnăvit mii de oameni la un fast-food
- Cât de grav poate să fie un atac bioterorist?
- Practic, atacurile bioteroriste înregistrate până acum arată că s-au utilizat întotdeauna bacterii banale. De exemplu, într-un fast-food a fost infectată salata cu Salmonela, ceea ce a dus la câteva mii de cazuri de diaree. Pare ceva ilar, dar gândiţi-vă că, astfel, se pot produce pagube economice. O armată poate fi incapacitată şi de un germene oarecare, fără potenţial letal. În America însă s-a folosit şi o tulpină de antrax, sustrasă dintr-o bază americană care făcea cercetări în domeniu, deci era vorba despre o persoană care a avut acces sau care a păstrat tulpina. De obicei, bacteriile patogene sunt furate din laboratoare sau chiar din spitale, apoi sunt multiplicate şi folosite.
- Poate exista un atac bioterorist de proporţii?
- Bioterorismul poate fi subvenţionat şi de un stat, şi în acel moment putem vorbi de profesionişti, nu de amatori. Mai poate să existe şi un aşa-numit bioterorism ştiinţific. Există anumite centre de cercetări care se pot închiria pentru anumite experimente. În Asia de Sud-Est, de exemplu, a fost creat un centru în Malaysia, unde poţi închiria un laborator, un etaj sau întreg centrul. Riscul este foarte mare, pentru că omul care intră acolo cu gânduri rele poate face un "altoi" între virusul de variolă şi Ebola, care ar fi atât de grav, încât nici măcar nu putem estima pagubele materiale şi umane.
- Nu există niciun fel de control?
- Se încearcă la nivelul Comunităţii Internaţionale ţinerea sub control a acestor cercetări. În acest domeniu, legislaţia internaţională este încă deficitară. Prin Convenţia de la Geneva sunt interzise fabricarea, stocarea şi utilizarea de arme biologice, dar nu se menţionează nimic despre armele pe care deja le au unii şi alţii. Fiindcă nu se stabileşte nimic în privinţa controlului, fiecare declară ce-i convine. Acum se lucrează la legislaţii care să permită controlul şi distrugerea armelor biologice. În plus, Convenţia de la Geneva mai prevede că pentru apărarea fiinţei naţionale se pot folosi orice mijloace. În război se folosesc numai mijloacele permise de legile şi de cutumele războiului, dar când este în pericol fiinţa naţională, adică atunci când teroristul vrea să distrugă întreg poporul, şi nu anumite puncte strategice, este "permis" orice mijloc. Omul, la disperare, poate să apeleze la orice mijloace.

Teroarea a început în Primul Război Mondial
- Care sunt cele mai importante atacuri bioteroriste din istorie?
- România nu a cunoscut, din fericire, niciun atac bioterorist şi sperăm că nici nu vor exista prea curând. În lume au fost atacuri bioteroriste mai ales în SUA. În timpul Primului Război Mondial, un medic de origine germană din America a infectat cu morvă un port în care erau expediaţi caii către frontul din Europa. Nu au murit foarte mulţi cai, dar această întâmplare a oprit transportul, ceea ce a dat succes de cauză germanului. În Europa s-au produs atacuri bioteroriste prin scrisori cu antrax, primite în Franţa, Germania, Danemarca, fără urmări mortale.
- Care sunt cei mai periculoşi agenţi biologici ce pot fi folosiţi de terorişti?
- Dintre bacterii, pe primul loc este antraxul, dar mai pot fi folosiţi şi agenţii morvei sau brucelozei, toate fiind boli ale animalelor care pot afecta şi omul. Cel mai periculos este virusul variolei. Avantajul este că variola a fost eradicată acum aproximativ 30 de ani. Tulpinile sunt păstrate în trei centre de maximă securitate, în America, Anglia şi Rusia. Ele pot fi folosite pentru diagnostic şi tratare în caz că apare o nouă epidemie, dar nimeni nu garantează că cineva rău intenţionat nu păstrează într-un congelator vreo mostră. Poate fi şi un stat care are o mostră într-un laborator şi nu se supune decât aparent restricţiilor ONU. Virusurile febrelor hemoragice pot fi şi ele folosite, Ebola fiind cea mai cunoscută şi cea mai periculoasă. În episodul de ebola, de acum câţiva ani, din Africa, au fost capturaţi nişte membri ai sectei Aum din Japonia care încercau să pună mâna pe virus, dându-se drept voluntari. Dacă ar fi ajuns cu virusul în Japonia, ar fi fost o catastrofă. Arbovirusurile pot fi şi ele arme biologice. Ele sunt transmise de artropode şi cauzează febra galbenă sau febra Nilului de Vest (West Nile).
- Epidemia de West Nile de la noi a fost atac bioterorist?
- Encefalita cu virusul West Nile a fost depistată pentru prima dată pe teritoriul României de laboratorul Centrului CMM, în 1993. Nimeni nu credea că în România poate să existe febra de Nil. Au fost o mulţime de supoziţii, dar s-a demonstrat că cea mai sigură cale de intrare a virusului a fost prin păsările sălbatice care au infectat ţânţarii, iar ei au infectat mai departe omul. Tot ţânţarii sunt responsabili şi de transportul virusului de la om la om. Noi am rămas în alertă. şi în momentul de faţă avem febră West Nile, pentru că avem ţânţari care au răspândit virusul. Avem un program naţional de cercetare pentru West Nile împreună cu Institutul "Cantacuzino" şi participăm la o cercetare internaţională în acest domeniu. În America, virusul este prezent în 49 de state din cele 50. Singurul care a scăpat este Alaska, unde este prea frig ca să reziste ţânţarii. Atâta timp cât ştim de existenţa unui pericol şi îl monitorizăm, nu devine un pericol real pentru populaţie.

Bacilul Koch, o bombă cu efect întârziat
- Multă vreme lumea s-a temut de TBC?
- Tuberculoza cu bacili Koch rezistenţi la antibiotice este o posibilă armă bioteroristă. Dacă cineva ia de la spitale spută, vărsături sau puroi, infectate cu bacili Koch, deja venite în contact cu tot felul de tratamente, poate face o mixtură rezistentă la terapie. Avantajul ar fi că îmbolnăvirile se produc târziu, ceea ce ar putea înlătura efectele teroriste ale bolii, pentru că niciunui terorist nu-i convine ca efectele demersului său să apară la câteva luni sau chiar un an. Pentru a produce teroare, se poate folosi şi virusul HIV, numai că efectul este, de asemenea, tardiv.
- Care este riscul unui posibil atac cu virusul variolei?
- Vaccinarea nu s-a mai practicat de două decenii. Generaţia adultă este vaccinată, dar copiii şi tinerii ar putea fi victimele unei eventual atac bioterorist cu variolă. Ar fi o adevărată catastrofă: în cazul unei epidemii, vaccinul ar întârzia ceva timp, ca şi la pandemia de gripă.

Aviara de Codlea, un posibil atac bioterorist
- Gripa aviară poate fi şi ea folosită?
- Dacă facem distincţia între terorismul convenţional cu revendicări şi terorismul care are ca scop distrugerea economiei, episodul de la Codlea ar fi putut fi un atac bioterorist. În momentul în care zoonoza de aviară era în declin şi urma să se declare închiderea ei, apare episodul Codlea, în care mii de găini şi curci moarte şi altele aparent sănătoase au fost vândute în toată ţara, fie la magazine, fie la alţi crescători. Iar în momentul acesta ne întrebăm cât a fost neglijenţă şi cât a fost o tentativă de atac bioterorist. şi dacă a fost atac bioterorist, au fost conştienţi cei de la fermă sau, la rândul lor, au fost nişte victime? La un moment dat se pierde şirul, pentru că nu poţi urmări drumul păsărilor decât până la magazine. De acolo nu mai e niciun control. Aşa ne trezim cu focare secundare, care reprezintă marele pericol al armelor biologice, spre deosebire de cele chimice şi radioactive, unde cu cât eşti mai departe de focar, cu atât riscul este mai mic.