Bolile bătrâneţii sunt tot mai frecvente la tineri

Infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral şi chiar unele forme de reumatism nu mai sunt o raritate printre persoanele cu vârste sub 40 de ani, spun medicii. Alimentaţia bogată în grăsimi şi săracă în nutrienţi, sedentarismul, dar şi nopţile „albe“ sunt cauze ale numărului tot mai mare de tineri cu afecţiuni ale vârstei a treia. 

Corpul uman nu a fost „proiectat" pentru stilul de viaţă ce caracterizează epoca modernă. Activitatea fizică, absolut necesară bunei funcţionări a aparatului locomotor, este atât de limitată astăzi, încât articulaţiile se şubrezesc înainte de vreme. Bolile degenerative, cum este artroza, care se manifestau în trecut doar la vârsta a treia, se instalează acum mai devreme de vârsta de 40 de ani.

Sănătatea inimii, sângelui şi plămânilor

„Astăzi, diagnosticăm gonartroza, deteriorarea cartilajului de la nivelul genunchiului, şi la vârsta de 30-40 de ani. Motivele pentru care acest tip de reumatism a devenit mai frecvent în rândul persoanelor tinere sunt sedentarismul şi obezitatea", spune dr. Daniela Opriş, medic specialist în medicină internă şi reumatologie la Spitalul Clinic „Sf. Maria" din Bucureşti.

Potrivit specialistului, şi durerile din regiunea lombară a coloanei vertebrale sunt de câţiva ani foarte des întâlnite la tineri, iar de vină pentru ele este în principal poziţia incorectă la calculator.

Atac cerebral de la 30 de ani

Nu doar sedentarismul a adus bolile bătrâneţii la persoane abia trecute de vârsta de 30 de ani, ci şi alimentaţia modernă, bogată în grăsimi nesănătoase şi săracă în nutrienţi care ar trebui să menţină supleţea şi elasticitatea vaselor de sânge.

Una dintre consecinţele modului în care ne hrănim astăzi este ateroscleroza, o îngustare a pereţilor arterelor ce apare ca urmare a depunerii de grăsimi (colesterol). Prin acest mecanism este favorizată formarea cheagurilor de sânge şi apariţia accidentului vascular ischemic. Potrivit unor studii, alimentaţia nesănătoasă, sedentarismul, dar şi odihna insuficientă au crescut frecvenţa hipertensiunii arteriale printre tineri, şi ea considerată până nu de mult o afecţiune a vârstei a treia. Dacă nu este diagnosticată şi ţinută sub control, hipertensiunea arterială poate avea ca rezultat accidentul vascular hemoragic, care este consecinţa unei sângerări în interiorul creierului sau în spaţiul din jurul lui.

„În ultimii ani, am observat o creştere a numărului de persoane tinere, de 30-40 de ani, cu accident vascular cerebral. Cel mai tânăr pacient al meu avea vârsta de 32 de ani. Fenomenul se înregistrează nu doar în România, ci în întreaga lume, pe fondul stilului de viaţă modern, care nu este sănătos", spune prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie şi şeful clinicii de neurologie a Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti.

Infarctul, luat în calcul şi la tinereţe

Nici pacienţii clinicilor de cardiologie nu mai sunt în prezent doar vârstnici, aşa cum eram obişnuiţi. Cardiopatia ischemică şi infarctul miocardic fac tot mai multe victime în rândul tinerilor. Ele apar, ca şi atacurile cerebrale, pe fondul unui nivel crescut al colesterolului şi al hipertensiunii arteriale. Dacă acestor factori de risc li se adaugă şi fumatul, care accelerează ateroscleroza, problemele cardiace sunt iminente. În consecinţă, nici tinerii nu trebuie să ignore sau să pună pe seama altor probleme simptomele unei suferinţe cardiace: durere în piept, dificultăţi de respiraţie, puls accelerat, amorţeală în bărbie, gât şi în braţ sau greaţă.

Bărbaţii şi fumătoarele, la risc

Sexul masculin este mai expus riscului de boli cardiace şi cerebrale la vârste tinere, pe fondul unui stil de viaţă dezechilibrat, femeile beneficiind de protecţia hormonilor feminini. Însă pentru cele care iau contraceptive orale şi fumează sau au un nivel ridicat al colesterolului, aceste riscuri nu trebuie excluse.