Biorezonanţa vă poate scăpa de „robia“ nicotinei

O altă metodă prin care puteţi scăpa de acest viciu sunt ţigările electronice. Cancerul, infarctul sau astmul sunt câteva dintre consecinţele fumatului. Riscul apariţiei acestor afecţiuni scade semni-ficativ în primii ani după renunţarea la ţigări.

Plasturii, guma, tabletele sublinguale, spray-urile şi inhalatoarele cu nicotină, precum şi unele medicamente, fac parte din terapia de renunţare la fumat.

Toate acestea conţin o cantitate pură de nicotină (fără celelalte substanţe chimice din ţigări) şi au rolul de a atenua simptomele date de sevraj. În timpul acestui tratament, pacientul nu trebuie să fumeze deloc, întrucât poate apărea o supradozare de nicotină.

Metode moderne, insuficient testate

Biorezonanţa şi ţigările electronice sunt alte metode la care se poate recurge pentru a renunţa la fumat. Susţinătorii terapiei prin biorezonanţă spun că rata de succes a renunţării la fumat prin folosirea acestei terapii este de 90 la sută.

„Această metodă are la bază unele experienţe, şi nu studii statistice”, comentează doctorul Magda Ciobanu, coordonatorul Centrului de Consiliere pentru Renunţare la Fumat din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Bucureşti. În ceea ce priveşte ţigările electronice, acestea pot fi comandate şi de români pe Internet.

Aceste ţigări conţin un filtru doar cu nicotină lichidă pură, fără alte substanţe cancerigene. O astfel de ţigară poate fi folosită pe o perioadă îndelungată, necesitând însă reînnoirea cartuşului. Nici această metodă de renunţare la fumat nu poate fi considerată sigură, întrucât nu există studii care să confirme eficacitatea ei.

Tratamentele sunt gratuite

Românii care vor să renunţe la fumat sunt sprijiniţi de Ministerul Sănătăţii prin programul „Stop fumat”. Astfel, persoanele care doresc să se lase de acest viciu pot beneficia gratuit de asistenţă medicală profesionistă. „Fumătorilor li se acordă atât tratament medicamentos, cât şi consiliere psihologică”, afirmă doctorul Magda Ciobanu.

Fiecare pacient are parte de un tratament particularizat. „Se au în vedere contraindicaţiile medicale ale fiecăruia. Unii oameni spun că au încredere numai în pastile, alţii nu le suportă”, mai precizează doctorul Magda Ciobanu.

Fumatul pasiv, la fel de periculos

Renunţarea la ţigări este utilă nu doar fumătorilor, ci şi nefumătorilor care trăiesc într-un mediu în care se fumează. Cei din urmă se expun aproape la fel de mult aceloraşi riscuri ca şi fumătorii. Fumătorii pasivi pot face boli cardiovasculare sau diverse tipuri de cancer.

Conform unui studiu publicat în „New England Journal of Medicine”, fumătorii pasivi au cu 25 la sută mai multe riscuri de a avea boli coronariene, în comparaţie cu cei care nu se expun fumatului pasiv.

Unde puteţi cere ajutorul

Pentru a beneficia de ajutor profesionist gratuit din partea statului, se poate apela numărul 0800878673, valabil în reţeaua Romtelecom, între orele 08.00-20.00, de luni până vineri.

Pacienţii sunt sfătuiţi de doctori ce metodă să aleagă pentru a-şi trata dependenţa de tutun. O persoană se poate considera dependentă dacă fumează mai mult de zece ţigări pe zi. Pacienţii din provincie sunt îndrumaţi să meargă la cel mai apropiat medic.