Berea şi braga pun rinichii la treabă

Băuturile slab alcoolizate preparate în casă sunt o alternativă sănătoasă la cele din comerț. Aceste preparate naturale favorizează digestia, previn apariţia pietrelor renale şi reduc riscul bolilor de inimă. Condiţia: să fie consumate în cantităţi moderate.

Studii efectuate în cele mai mari centre de sănătate din întreaga lume (SUA, Germania, Japonia) au demonstrat că un consum  moderat de bere, până la 30 g de alcool pe zi (echivalentul a trei pahare de bere), scad cu 24 la sută riscul afecţiunilor cardiovasculare. De asemenea, berea reduce nivelul colesterolului „rău“.

Berea este bogată în nutrienţi

La preparea berii în casă se folosesc materii prime bogate în nutrienţi: orz, ovăz, hamei şi drojdie de bere. În timpul procesului de fermentaţie, vitaminele şi mineralele care există în cereale nu se distrug.

Pentru că este săracă în calciu, dar bogată în magneziu (mineral ce protejează împotriva formării pietrelor renale şi biliare), consumul unui pahar de bere pe zi reduce riscul de litiază cu 40 la sută. O reţetă de bere răspândită conţine următoarele ingrediente: 10 litri de apă, 750 grame de boabe de orz,  750 grame de boabe de porumb, 10 conuri de hamei, o lingură de drojdie de bere şi 500 grame de zahăr. Într-un vas emailat se fierb boabele de orz şi de porumb, timp de  patru ore.

Apoi se adaugă conurile de hamei şi se lasă încă 20 de minute să fiarbă. Se strecoară berea într-un vas curat şi se adaugă zahărul. După ce băutura  se răceşte, se adaugă drojdia, mestecând ingredientele. Berea obţinută se păstrează la rece două zile, apoi se toarnă în sticle, care se astupă foarte bine şi se depozitează la rece. După 24 de ore, berea este bună de băut. 

Riscuri pentru marii consumatori

„Consumată în exces, berea este periculoasă pentru hipertensivi şi pentru cei cu tensiune oscilantă“, precizează  specialistul în fitoterapie Eugen Giurgiu. Mai mult, statisticile menţionează că marii consumatori de bere sunt predispuşi la ciroză hepatică, mai ales dacă, în adolescenţă, au suferit de hepatită.

Braga ne răcoreşte pe caniculă

Această băutură, pe bază de mei, are un gust dulce-acrişor şi se prepară prin fierberea ingredientelor. Boabele de mei conţin o serie de minerale, vitamine şi aminoacizi. De aceea, nutriţioniştii recomandă acest tonic astenicilor şi persoanelor care sunt în convalescenţă. Specialiştii menţionează că braga este mai slab alcoolizată decât berea, iar consumul a două pahare de bragă pe zi are efecte benefice, de refacere în caz de oboseală intelectuală.

Cum se prepară braga la noi

Ingredientele folosite la prepararea acestei băuturi sunt: 600 grame de mei, 200 grame de orz, 200 grame de secară, 500 grame de tărâţe de grâu şi 200 grame de mălai. Cerealele se pun într-un vas cu puţină apă şi se ţin la loc călduţ, pentru a grăbi încolţirea seminţelor.

După două zile, se scurge apa, iar seminţele se usucă şi se macină. Pulberea obţinută se amestecă cu tărâţele, mălaiul şi cu apa. Din aluatul obţinut se fac turte, care se coc în cuptor şi se rup bucăţele. Se aşază într-un vas de lemn cu o capacitate de 10 litri şi se acoperă cu şase litri de apă fierbinte. După trei zile de fermentat, braga este gata.