Autismul, depistat înainte de doi ani

Forma creierului ar putea oferi indicii cu privire la riscul de dezvoltare a tulburării cu o precizie de 90%. Un test rapid, necostisitor şi neinvaziv, aflat în faze de testare, ar permite descoperirea bolii la vârste mici, crescând şansele unui răspuns favorabil la tratament.

Cu ajutorul unui program pe calculator, specialiştii de la Colegiul „King's" din Londra recreează imaginea tridimensională a creierului, structura şi grosimea diverselor porţiuni. Ei compară apoi imagini reprezentând creierul persoanelor sănătoase şi al celor care suferă de autism şi stabilesc diverse modele ale creierului afectat de maladie. Dacă metoda este validată, ar putea deveni un test rapid şi necostisitor de a diagnostica această problemă complexă.

Diagnosticul, doar pe baza simptomelor

Bolile din spectrul autismului au o varietate de manifestări, de amploare variată. Tulburările de comportament social sunt greu de diagnosticat la copilul mic, cu o personalitate în formare, de aceea oamenii de ştiinţă încearcă să găsească metode sigure, care să poată fi folosite ca teste de screening la nivelul întregii populaţii.

Scopul acestor teste este de a descoperi boala înainte de împlinirea vârstei de doi ani. „Afecţiunea nu se vindecă, dar poate fi oprită în evoluţie prin administrarea tratamentului psihoterapeutic specific cât mai devreme", subliniază medicul Iuliana Eparu, specialist în psihiatria copilului şi adolescentului la Spitalul de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia" din Bucureşti.

„Există metode de diagnostic care sunt folosite experimental, în cercetare, însă pe scară largă, autismul se diagnostichează pe baza semnelor şi simptomelor clinice. În România nu putem folosi aceste teste nici măcar la nivel experimental, din păcate", completează medicul psihiatru.

Copilul Reacţionează greu la lumină

În cadrul unui studiu recent realizat la Institutul de Cercetare a Dizabilităţilor din New York, specialiştii au depistat semne de autism de la vârsta de o lună la nou-născuţii internaţi în secţia de terapie intensivă. Potrivit acestui test, un procent crescut din copiii diagnosticaţi mai târziu cu autism au prezentat dificultăţi de a urmări un obiect cu privirea.

Alt studiu a arătat că micuţii afectaţi de autism au timpi de reacţie mai lungi la testul luminii alternante. Acesta măsoară acomodarea pupilei la stimularea cu un fascicul luminos timp de 100 de milisecunde şi este folosit pentru diagnosticarea unor boli neurologice.

De asemenea, copiii cu autism percep mai greu sunetele decât cei neafectaţi de boală, potrivit cercetătorilor de la Spitalul de Copii din Philadelphia. „De exemplu, la auzirea cuvântului «elefant», creierul unui copil cu autism încă procesează sunetul «el», în timp ce restul copiilor trec uşor mai departe. Aceste întârzieri se adună pe măsură ce conversaţia avansează, astfel că persoana cu autism rămâne în urma interlocutorilor", explică Timothy Roberts, coordonatorul studiului, citat de telegraph.co.uk.

Nu se împrieteneşte cu cei de vârsta lui

Bolile din spectrul autismului variază ca severitate. În unele cazuri, copiii cu autism au un coeficient de inteligenţă peste medie şi o memorie impresionantă.

Deşi extrem de dotaţi în domeniul care îi interesează, ei au dificultăţi în a înţelege, de exemplu, că trebuie să traverseze de fiecare dată doar pe culoarea verde a semaforului. În general, părinţii observă la copilul lor o întârziere a vorbirii, o lipsă de reacţie la vederea obiectelor din jur, faptul că nu se împrieteneşte cu alţi copii şi că nu împărtăşeşte bucuria, tristeţea sau durerea celorlalţi.

„Retragerea socială, lipsa comunicării cu cei din jur, anumite stereotipii pot fi semne de autism. Dacă părinţii sau educatorii observă astfel de simptome, trebuie să ceară sfatul medicului cât mai repede", subliniază psihiatrul Iuliana Eparu.