Anxietatea nu este o simplă frică
0
Dificultăţile de respiraţie, stările de greaţă şi bătăile rapide ale inimii pot fi manifestările acestei tulburări emoţionale. Teama este normală în situaţiile în care o persoană se află în pericol. În schimb, anxietatea este o frică difuză, permanentă şi nejustificată de vreun pericol real.
Manifestările persoanelor care suferă o tulburare de tip anxios sunt diferite, însă există şi câteva caracteristici principale, precum sentimentul constant de îngrijorare. Acest sentiment se transformă într-un element de stres pentru persoana respectivă şi interferează cu activităţile zilnice, conducând la dezvoltarea unui comportament evitant. Mai exact, o persoană anxioasă evaluează iraţional contextele în care se află şi ajunge să evite foarte multe situaţii cărora crede că nu le-ar face faţă.
Duce la izolare socială
Anxietatea netratată afectează atât organismul, cât şi integrarea socială a persoanei care are o astfel de suferinţă. „Tulburările anxioase se pot exprima prin semne somatice din sfera hiperactivităţii vegetative: roşeaţă sau paloare, tahicardie, palpitaţii, mâini reci, tulburări de tranzit, la care se adaugă tensiune musculară, tremor, parestezii sau simptome psihice: dificultăţi de concentrare, hipervigilenţă, insomnii, globus (nod în gât) sau libido scăzut", explică medicul psihiatru Paul Stoica de la Spitalul Clinic de Psihiatrie din Craiova. Potrivit specialistului, aceste manifestări au grade de exprimare diferite în funcţie de intensitatea, de durata şi de frecvenţa episoadelor anxioase.
Psihiatrii atrag atenţia şi asupra faptului că persoanele care suferă de anxietate au tendinţa de a se izola social. „De multe ori, subiectul îşi consumă solitar emoţiile, dar sunt cazuri de paroxism sau de cronicizare, care dau anxietăţii o dimensiune dramatică, percepută şi de cei din exterior", mai spune medicul psihiatru.
Poate fi semnul altor boli
În general, anxietatea apare ca urmare a unor experienţe concrete, cu final negativ pentru persoana care a dezvoltat tulburarea. „În spatele anxietăţii există întotdeauna o experienţă sau mai multe care au atacat stima de sine a persoanei", spune psihologul Lena Rusti de la Clinica Mentarex Consult din Capitală. Pe de altă parte, şi modul în care percepem realitatea poate duce la anxietate. „O întâmplare din viaţă, percepută deformat, poate produce această stare obscură, iar tergiversarea sau nesoluţionarea situaţiei poate duce la apariţia unor semne perturbatoare ale armoniei cotidiene", spune psihiatrul Paul Stoica. Dar, în egală măsură, anxietatea poate fi simptom al unor boli psihice precum depresia sau schizofrenia.
Psihoterapia o tratează
Anxietatea se poate manifesta prin atacuri de panică, prin dezvoltarea unor fobii sau a unor simptome obsesiv-compulsive. De aceea, tratarea acestei tulburări este necesară încă de la apariţia primelor simptome. Anxietatea se poate înlătura prin şedinţe susţinute de psihoterapie, dar nu înainte de a primi un diagnostic clar din partea medicului psihiatru.
„În faza acută, când persoana în cauză nu-şi poate atenua impulsurile drastice, este recomandat să consulte un medic pentru a primi o medicaţie optimă", spune medicul psihiatru.
La copil, durerea de burtă poate fi un simptom
În cazul copiilor, în depistarea tulburărilor de anxietate un rol important îl au părinţii. „În măsuri mici, anxietatea este parte din viaţa unui copil, dar când neliniştea devine o constantă şi când îngrijorările modifică atitudinea copilului, atunci este important ca părintele să ia măsuri", spune psihologul Lena Rusti. Potrivit specialistului, copilul anxios poate deveni retras, timid, poate plânge des şi poate încerca tot timpul să-i determine pe adulţii din jur să creeze contexte care să îl facă să se simtă în siguranţă. Alţi copii, dimpotrivă, pot deveni agresivi, furioşi, agitaţi şi îi pot respinge pe adulţi. „Durerile de burtă, crampele, migrenele fără o cauză organică sunt indicii despre emoţiile negative pe care le trăieşte copilul", adaugă psihologul Lena Rusti.
Se încarcă comentariile...
