Ameţeala, semnul unor boli grave

vertij reprezintă între 5 şi la 10 la sută din consultaţiile de medicină generală. La populaţia cu vârste de peste 40 de ani, numărul consultaţiilor creşte la 40 la sută, fiind totodată

vertij reprezintă între 5 şi la 10 la sută din consultaţiile de medicină generală. La populaţia cu vârste de peste 40 de ani, numărul consultaţiilor creşte la 40 la sută, fiind totodată şi prima acuză la pacienţii de peste 65 de ani. În consultaţiile ORL, categoria pacienţilor care se plâng de tulburări de echilibru reprezintă în jur de 30 la sută. "Ceea ce se ştie despre ameţeală, despre tulburările de echilibru este că vertijul a devenit al treilea simptom ca frecvenţă din practica de medicină generală. Identificarea patologiei vestibulare nu este una uşoară. Deşi vertijul, adică senzaţia de învârtire, este considerat marcă a patologiei vestibulare, pacienţii pot să aibă şi alte afecţiuni care să dea această senzaţie", ne-a declarat dr. Alexandru Pascu, de la Institutul de Fono-Audiologie "Dr. D. Hociota" din Bucureşti.

Tulburările de echilibru, investigate la internist
"Echilibrul este unul dintre cele mai vechi simţuri şi apare cu siguranţă înainte de văz şi de auz, posibil înainte de gust şi de miros. La om, echilibrul este singurul simţ la care unul dintre cei mai importanţi receptori periferici, sistemul vestibular, nu comunică direct cu mediul şi nu intră în funcţie de la naştere", ne-a declarat dr. Alexandru Pascu. Pe primul loc în tulburările de echilibru se află vertijul paroxistic poziţional benign, apoi frica de cădere, migrena combinată cu răul de mişcare sau răul de înălţime, disfuncţia vestibulară, anxietatea şi depresia, boala Meniere şi afectarea ganglionilor bazali. "Un pacient care prezintă dezechilibru poate să aibă o leziune vestibulară, şi atunci se adresează orelistului sau neurologului, sau o leziune nonvestibulară, şi atunci se adresează internistului: cardiologie, boli digestive, endocrinologie, oftalmologie şi chiar la psihologie.

Ameţeala poate dura zile întregi
Pentru a putea pune un diagnostic corect, trebuie urmărită durata vertijului. "Dacă este vorba de secunde, atunci ştim că suntem în faţa unui vertij paroxistic poziţional benign, fie în faţa unui atac ischemic tranzitoriu, iar pacientul trebuie îndrumat fie la orelist, fie la neurolog. Dacă ameţeala durează ore şi mai este însoţită şi de fenomene auditive, ne aflăm în faţa bolii Meniere, care poate fi tratată corect de orelist. Dacă este vorba de zile de vertij continuu, nu poate fi vorba decât de o singură afecţiune, care poartă numele de nevrită vestibulară, o infecţie a nervului vestibular", ne-a mai spus dr. Pascu.

Vertijul este deseori însoţit de tulburări mentale şi neurovegetative, cum ar fi:
- ameţeala
- voma
- pierderea culorii naturale a pielii
- transpiraţie
- senzaţia de incertitudine

Tratament
Tratamentul vertijului se face în funcţie de cauza care a declanşat ameţeala. La pacienţii care nu au simptome grave, vertijul poate dispărea spontan, fără tratament. În cazurile mai grave şi mai rezistente se pot prescrie medicamente, măsuri alimentare, reabilitarea folosind exerciţii speciale sau chiar intervenţii chirurgicale.