America, din ce în ce mai bolnavă

Un sondaj recent arată că două treimi din cetăţenii Statelor Unite sunt foarte îngrijoraţi de costurile alocate diferitelor tratamente. Pe de altă parte, preşedintele George Bush a decis să

Un sondaj recent arată că două treimi din cetăţenii Statelor Unite sunt foarte îngrijoraţi de costurile alocate diferitelor tratamente. Pe de altă parte, preşedintele George Bush a decis să facă din reducerea acestor costuri o prioritate a mandatului său. În discursul în faţa naţiunii, preşedintele SUA a cerut Congresului să adopte o nouă strategie de reformă a sănătăţii.
Zece milioane de copii, fără asigurări medicale
În momentul de faţă, un american cu venituri sub medie nu-şi poate permite o asigurare medicală. Iar în această categorie intră pensionari, emigranţi, studenţi, chiar şi profesori. Cifre oficiale arată că, în Statele Unite, zece milioane de copii sunt neasiguraţi.
O asigurare medie de sănătate costă acum între câteva sute şi o mie de dolari pe lună.
La fel ca şi în România, spitalele publice americane tratează orice urgenţă, fie că pacientul este asigurat, fie că nu. Pe asta se bazează zecile de milioane de neasiguraţi.
Efectul este însă catastrofal şi pentru pacienţi, şi pentru stat. Pe de o parte, bolnavii aşteaptă până problema lor devine o urgenţă, iar bugetul public se încarcă alarmant. Costurile le suportă însă tot contribuabilii. "În fiecare lună, 90 de dolari din banii mei se duc pe urgenţele medicale ale altora. E frustrant", spune un asigurat.
Guvernul american promite acum asigurări medicale pe care să şi le poată permite oricine, plecând de la cinci dolari. Totodată, susţine scutirea de impozite pentru cei care îşi pun bani deoparte pentru servicii medicale. Angajatorii care plătesc asigurări medicale pentru salariaţi au şi ei, mai nou, avantaje fiscale.
Vânzătorii de medicamente forţează consumul
Subiectele ce ţin de etica medicală ocupă spaţii largi în discuţiile americanilor şi în presa locală. Potrivit unui documentar difuzat de PBS (televiziunea publică din SUA), copiii americani consumă de patru ori mai multe medicamente psihiatrice decât copiii din alte părţi ale lumii.
şase milioane de preşcolari şi şcolari americani au fost diagnosticaţi cu deficit de atenţie şi tulburări de hiperactivitate. Sindromul se manifestă prin atenţie scăzută acasă sau la şcoală, lipsă de interes, insomii, apetit scăzut sau hiperactivitate.
Medicii americani şi companiile farmaceutice susţin că un astfel de comportament este unul bolnav şi deci trebuie tratat cu medicamente. Pe vremuri, problema era considerată... o copilărie. Deşi unii părinţi cred că astfel de atitudini sunt normale, cei mai mulţi acceptă tratament medicamentos pentru copiii lor. Documentarul PBS arată însă că primul care pune problema aşa-zisei boli este educatorul care le atrage atenţia părinţilor că puştiul ar trebui dus la un medic. În acelaşi timp, însă marile companii producătoare de medicamente pentru ADHD îşi fac reclamă chiar în şcoli, explicându-le profesorilor că de fapt lipsa de atenţie sau energia prea mare a unui copil este de fapt o boală. şi aceleaşi companii acordă bonusuri acelor medici care reuşesc să le vândă medicamentele. "Cât de etic este acest lanţ?", se întreabă jurnaliştii de la PBS.