Algele marine previn osteoporoza şi anemia

Anemia, osteoporoza sau surplusul ponderal pot fi ameliorate cu ajutorul unui aliment foarte sănătos: algele marine. Cum acţionează asupra organismului explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Algele marine reprezintă în primul rând o importantă sursă de săruri minerale, de macro şi de microelemente - în special iod, mineral care se găseşte din abundenţă în apa mărilor şi a oceanelor.

Spre exemplu, specialiştii francezi de la Institutul de biochimie marină Ifremer, din Nantes, studiază posibilitatea includerii algelor în alimentaţia persoanelor cu deficit de iod. Pentru conţinutul mare de calciu, NASA a inclus în dieta cosmonauţilor alge, pentru a contracara decalcifierea provocată de imponderabilitate.

Aceste „legume marine“ sunt de altfel recunoscute pentru proprietăţile lor antibacteriene, antivirale, antihemostatice (previn coagularea sângelui) şi antiinflamatorii.

„Algele sunt bogate în proteine (31 de grame de proteine la 100 de grame de substanţă uscată), sărace în grăsimi, bogate în fibre alimentare, în calciu, fier, betacaroten, vitamina B 12”, explică prof. Mencinicopschi. „Algele marine reprezintă o sursă rară de vitamina B12, vitamină fără de care fierul nu se poate asimila în organism.

Tocmai de aceea aceste alimente sunt recomandate persoanelor care suferă de anemie feriprivă şi vegetarienilor, care au nevoie sporită de vitamina B 12“, explică specialistul român.

În alimentaţie, cele mai utilizate sunt algele de apă sărată, sărace în grăsimi, dar bogate în săruri minerale (potasiu, iod, magneziu, calciu, fier, zinc, cupru, mangan, seleniu, siliciu, fosfor, bor), fibre, vitamine (A, B, C, E), aminoacizi şi proteine. Toate aceste elemente sunt foarte uşor asimilate de către organismul uman, explică Gheorghe Mencinicopschi.

„Vânători“ de radicali liberi

În plus, algele conţin şi o serie de polizaharide, un soi de fibre alimentare, care scad nivelul colesterolului şi dau senzaţia de saţietate, având capacitatea de a hidrata foarte mult (motiv pentru care se recomandă celor care au probleme cu obezitatea sau sunt supraponderali).

Algele conţin fibre insolubile, dar şi fibre vegetale solubile. Acestea contribuie la scăderea colesterolului „rău” din sânge (denumit şi lipoproteine cu densitate scăzută sau „Low Density Lipoprotein” - LDL) şi a glicemiei. Fibrele insolubile reglează şi accelerează tranzitul intestinal, prevenind astfel apariţia cancerului intestinal. „Fibrele induc rapid şi senzaţia de saţietate, concomitent cu un aport caloric scăzut, ceea ce ajută organismul să slăbească”, arată prof. Mencinicopschi.

Algele sunt recomandate pentru stimularea funcţiilor hepatice, pentru tratamentul afecţiunilor glandei tiroide, profilaxia guşei şi activităţii reduse a tiroidei (hipotiroidie), al nodulilor limfatici şi afecţiunilor pielii, părului sau unghiilor. De asemenea, rezultate foarte bune se obţin şi în cazul hipertensiunii, anemiei, tulburărilor de deglutiţie, afecţiunilor prostatei, prevenirii cancerului şi osteoporozei.

„Cu ajutorul alginaţilor (acizi organici), algele captează ionii de fier şi de cupru, precum şi ionii metalelor grele (plumb, mercur), pesticidele şi micotoxinele, împiedicând astfel formarea radicalilor liberi cancerigeni în celulele din colon“, explică prof. Mencinicopschi.

De altfel, acidul alginic este folosit şi pentru decontaminarea radioactivă; în cazul accidentului nuclear de la Cernobîl,­  persoanele contaminate au fost tratate cu extracte din alge pentru decontaminare.

Algele pot fi consumate crude, uscate sau sub formă de suplimente nutritive. O serie de aditivi alimentari (E 400 - E407) sunt extraşi din algele marine. Suplimentele sunt însă contraindicate în caz de intoleranţă la iod, în caz de hipertiroidie, cancer tiroidian, pielonefrită cronică acutizată sau în cazul unor sindroame de malabsorbţie.