Aerul de la oraş, şi mai îmbâcsit pe caniculă

Pe timpul verii şi îndeosebi în această lună, concentraţia de substanţe toxice din aer atinge cotele cele mai ridicate de peste an. Combinaţia dintre temperaturile ridicate şi poluanţii atmosferici scade şi mai mult calitatea aerului şi poate cauza dificultăţi de respiraţie şi bronşită.

Ai avut poate de multe ori senzaţia că aerul este irespirabil în zilele caniculare, dar ai pus-o pe seama faptului că este foarte uscat. Într-adevăr, vara este anotimpul cu cea mai slabă calitate a aerului, însă nu doar din cauza faptului că este uscat. Dacă locuieşti într-un oraş cu trafic rutier ori cu activităţi industriale, trebuie să ştii că poluarea din această perioadă o depăşeşte pe cea din restul anului.

De vină este ozonul poluant (troposferic), diferit de cel „bun" care se formează în stratosferă. El apare în urma unei reacţii chimice între radiaţiile solare (ultraviolete), oxizii de azot şi particulele poluante provenite de la autovehicule şi din activităţi industriale. Prin urmare, ozonul troposferic se formează doar ziua, iar concentraţia lui este mai mare vara pentru că şi radiaţiile solare sunt mai intense în acest anotimp.

În iulie, aerul este cel mai nociv

Potrivit Agenţiei Europene pentru Mediu (AEE), care întocmeşte anual un raport privind poluarea cu ozon în Europa, în vara anului trecut, nivelul de poluare cu ozon a fost puţin mai ridicat decât în intervalul 2007-2009. Iar această constatare a fost valabilă inclusiv pentru România. Cele mai mari concentraţii de ozon, peste limitele stabilite de autorităţi ca fiind nepericuloase pentru sănătate, s-au înregistrat între 24 iunie şi 22 iulie, adică în perioada cu cele mai ridicate temperaturi.

Pentru bucureşteni, situaţia este cu atât mai alarmantă, dat fiind faptul că o statistică europeană plasează capitala României pe primul loc în topul celor mai poluate oraşe de pe continent. Potrivit unui studiu, în timpul verii, aproape 65% din populaţia Bucureştiului este expusă unor concentraţii mai mari decât cele acceptate de oxizi de azot şi de sulf, de plumb şi de monoxid de carbon.

Respirăm mai greu

Când aerul este poluat, concentraţia de oxigen este mai redusă şi trebuie să respirăm mai des. În acest mod, inhalăm o cantitate mai mare de substanţe poluante, care irită căile respiratorii şi favorizează instalarea unor boli pulmonare.  Şase-şapte ore de inhalare de ozon troposferic sunt suficiente pentru a reduce funcţia respiratorie şi pentru a provoca inflamaţie pulmonară, spun specialiştii Agenţiei americane pentru Protecţia Mediului. O expunere de câteva luni face ca aceste modificări să devină permanente.

„Vara, pe fondul temperaturilor ridicate şi al aerului mai poluat decât în restul anului, oamenii se confruntă în general cu două probleme: tuse, cauzată de iritarea traheei şi de aerul uscat de afară ori din încăperile cu aer condiţionat, şi senzaţia de lipsă de aer - dispnee în termeni medicali-, dată de concentraţia mai redusă de oxigen. Aceasta din urmă poate ajunge să provoace atacuri de panică, motiv pentru care este foarte important să învăţăm să ne controlăm respiraţia cu ajutorul unor exerciţii", recomandă dr Magda Ciobanu, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti.

Evită să circuli în oraş când soarele este cel mai puternic  Foto: adevărul

Poate declanşa astmul

Ozonul şi celelalte substanţe poluante din aer pot să mai favorizeze apariţia astmului la persoanele care au o predispoziţie genetică pentru această boală respiratorie sau să-l agraveze la cei care-l au deja. De asemenea, poluarea este unul dintre factorii de risc pentru boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Cei la care BPOC s-a instalat pot să aibă vara dificultăţi mai mari de respiraţie şi o senzaţie mai puternică de lipsă de aer. Traiul într-un mediu poluat poate duce, în timp, chiar la apariţia cancerului pulmonar.

Pentru cardiaci, risc de accident vascular

Substanţele poluante pe care le inhalăm pot să provoace inflamaţii ale pereţilor vaselor de sânge. Consecinţele: flexibilitatea lor scade şi fluxul de sânge este afectat, iar de aici creşte riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, infarct şi accident vascular cerebral. Cercetătorii de la Universitatea „Michigan" din SUA au constatat că aerul din trafic poate creşte tensiunea arterială şi afecta structura pereţilor arteriali într-un timp foarte scurt, iar aceste modificări se menţin chiar câteva zile de la expunerea la substanţe poluante. În cazul unei persoane cu predispoziţie către ­boli cardiovasculare ori cu alţi factori de risc pentru apariţia lor, creşterea tensiunii arteriale şi modificările vasculare pot să declanşeze un infarct miocardic.

La fel de rău şi la periferie

Nu eşti ferit de poluarea cu ozon dacă locuieşti la marginea oraşului sau într-un sat din împrejurimi. Concentraţia acestui poluant este ridicată atât în centrul oraşului, unde se circulă bară la bară, cât şi la periferie.

Ce alte efecte mai poate avea

Cei care resimt mai mult consecinţele poluării în general sunt în general copiii, vârstnicii şi persoanele care suferă de boli cronice, adică acele categorii care au un organism mai vulnerabil. Pe lângă problemele pulmonare şi cele cardiace, aerul poluat mai poate provoca:
- iritaţii ale ochilor şi ale nasului
- stări de ameţeală
- diverse alergii
- insomnii
- probleme de fertilitate după o expunere îndelungată
- senzaţie de greaţă

Ne afectează gândirea şi ne face irascibili

Temperaturile ridicate sunt percepute de organismul nostru ca un factor ­stresor. Aşa se explică de ce foarte multe persoane sunt mai irascibile şi mai agitate vara, iar uneori au reacţii mai agresive. Statisticile arată chiar că rata de infracţionalitate este mai mare în perioadele calde ale anului.

Asocierea cu alcoolul agravează agitaţia

Căldura îi afectează cu atât mai mult pe cei care fumează sau beau, pentru că alcoolul şi nicotina au şi ele efect excitant asupra creierului. Persoanele care au o rezistenţă mai scăzută la stres pot, de asemenea, să se confrunte cu stări de nervozitate şi de agitaţie. Dacă pe acest fond adăugăm şi poluarea din marile oraşe, tulburările de dispoziţie şi modificările de comportament vor fi cu atât mai vizibile. Particulele poluante afectează direct sistemul nervos central, unde produce inflamaţii cu efect negativ asupra abilităţilor de învăţare şi asupra memoriei.

Au demonstrat acest lucru cercetătorii Universităţii din Ohio, SUA, prin intermediul unui experiment pe şoareci de laborator. Cei care au respirat aer poluat o perioadă au avut nevoie de mult mai mult timp pentru a asimila informaţiile, uitând adesea unde se afla ieşirea dintr-un labirint, spre deosebire de şoarecii care nu au fost expuşi poluării. Autorii studiului sunt de părere că toate aceste fenomene sunt valabile şi în cazul oamenilor care trăiesc în oraşe poluate.

Accentuează depresia

Acestea nu sunt însă singurele efecte pe care aerul încărcat de substanţe toxice le are asupra stării noastre psihice. El poate, de asemenea, să declanşeze sau să agraveze depresia, dar şi să favorizeze, în timp, alături de alţi factori de risc, boli precum Parkinson şi Alzheimer.