AUDIO Apa de la robinet, un pericol pentru gravide
0Compuşi ai clorului, aluminiul, plumbul sau urmele de medicamente deversate în apele reziduale pătrund de multe ori în apa potabilă. În România, aceasta poate conţine compuşi nocivi rezultaţi din clorinare, spun specialiştii.
Mai multe studii, printre care şi cel efectuat de specialiştii de la Universitatea Dalhousie din Halifax, au dezvăluit că femeile însărcinate care beau zilnic mai mult de cinci pahare cu apă de la robinet riscă să piardă sarcina din cauza produselor chimice introduse pentru purificare în apa potabilă, informează Reuters.
Echipa de specialişti precizează că de vină sunt anumiţi compuşi, numiţi trihalometani, care se formează atunci când acizii proveniţi din materiale chimice sau plante în descompunere se combină cu clorurile introduse în reţeaua de apă potabilă.
Peste tot în lume, apa de la robinet este clorinată pentru a înlătura bacteriile. Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind clorinarea apei potabile stabilesc valoarea-limită de cinci miligrame de clor la litru. Aceste reglementări sunt valabile şi în Europa, inclusiv în România.
Din datele deţinute rezultă că rata avorturilor spontane la femeile care consumă multă apă de la robinet este de 15,7%, faţă de 9,5% la cele care beau apă minerală sau sucuri.
Click aici pentru a asculta declaraţiile profesorului Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti
Get the Flash Player to see this player.
url=/editor_files/Flash/Interviu prof_Mencinicopschi apa potabila.mp3 width=200 height=20 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false
Un pericol numit percloretilenă
Un alt studiu, publicat de revista „Journal of Epidemyology”, arată că şi cea mai limpede apă de robinet poate fi periculoasă pentru viitorul unui făt. Vinovată de această dată este percloretilena (PCE) - aceasta este substanţa cea mai periculoasă ce poate veni pe ţeavă odată cu apa de la robinet şi care afectează dezvoltarea fătului.
Percloretilena pătrunde rapid în sol, în apele subterane şi se descompune lent în mediul înconjurător. Unele femei care consumă în mod frecvent în perioada sarcinii apă de la robinet pot da naştere unor copii mai slab dezvoltaţi decât ar fi normal.
Acestea sunt concluziile unui studiu de mare anvergură publicat de „Journal of Epidemiology”. Specialiştii au analizat 12.000 de copii născuţi între 1968 şi 1985. Au fost comparate dimensiunile acestor copii şi corelate cu consumul de apă al mamelor lor. În urma analizării datelor obţinute, s-a descoperit că femeile care au băut apă ce conţinea urme de PCE au un risc de 2,5 ori mai mare decât cele care nu consumă astfel de apă să dea naştere unui copil subdezvoltat sau să piardă sarcina.
Cancer potabil
În mod paradoxal, tocmai procedeele fizico-chimice de tratare a apei, folosite în marile oraşe, pot creşte nivelul concentraţiei anumitor substanţe nocive din compoziţia apei de la robinet. Spre exemplu, aluminiul folosit pentru filtrarea apei nu trebuie să depăşească o concentraţie de 0,2 mg/l, potrivit standardelor europene. Mai multe studii efectuate la Universitatea din Bordeaux, pe aproximativ 3.700 de persoane, au arătat că o concentraţie a aluminiului de peste 0,1 mg/l creşte în mod semnificativ riscul de apariţie a bolii Alzheimer.
O altă susbstanţă toxică este amoniul. Spre exemplu, anul trecut, Autoritatea de Sănătate Publică avertiza că apa de la robinet provenită din Dunăre conţine amoniu cu mult peste limita admisă. Problema a fost descoperită din cauza unei avarii la staţia de captare a apei din Călăraşi. În urma sesizării făcute de Autoritatea de Sănătate Publică, consumul de apă din Dunăre a fost oprit şi s-a recurs la sursele de apă subterane care au fost însă supuse clorinării în exces, peste limitele admise.
Plumbul din ţevi
Un alt element periculos prezent în apa potabilă este plumbul care apare în apă ca urmare a erodării ţevilor învechite. Este foarte nociv mai ales pentru cei mici, deoarece produce întârzieri în dezvoltarea psihică, tulburări de memorie şi de atenţie. În general, apa mai acidă şi mai caldă se încarcă mai mult cu plumb în contact cu ţevile.
Tocmai de aceea este contraindicată folosirea apei calde, pentru consum sau pentru gătit. Specialiştii atrag, de asemenea, atenţia asupra necesităţii înlocuirii ţevilor de apă învechite care cresc în mod semnificativ nivelul plumbului din apa potabilă.
Medicamente la robinet
Un alt pericol sunt reziduurile de medicamente ce scapă sistemelor de purificare a apei. Spre exemplu, mai multe tipuri de produse farmaceutice, printre care antibiotice, anticonvulsive, antidepresive şi hormoni, au fost depistate în reţelele de apă potabilă din SUA, care deservesc peste 41 de milioane de americani, anunţa agenţia Associated Press.
De asemenea, rezervele de apă potabilă din Marea Britanie vor fi testate pentru a semnala prezenţa unor substanţe chimice, ca urmare a temerilor că apa ar putea fi contaminată de cantitatea mare de medicamente deversate în ea. Guvernul britanic a însărcinat oamenii de ştiinţă să testeze apele în punctele în care este extrasă pentru consum casnic. Aceştia vor testa şi apa potabilă după ce a fost supusă tratamentului chimic. Legislaţia europeană prevede testarea apei pentru detectarea a 50 de substanţe toxice, însă nu se referă la ingredientele active din medicamente.
Pătrunderea chimicalelor în circuitul reţelelor potabile este generată de reciclarea apei. Mai precis, cantitatea de medicamente eliminate de organismul pacienţilor ajunge în apa de la toaletă care este eliberată în râuri şi lacuri. Medicamentele împotriva cancerului reprezintă principalul motiv de îngrijorare, deoarece în momentul în care sunt eliminate din organism pătrund aproape nealterate în sistemul de canalizare. Sunt extrem de toxice, se dizolvă în apă şi, ce este cel mai grav, sunt greu de distrus cu ajutorul tratamentelor convenţionale de curăţare a apelor.
Cercetătorii se tem că mici concentraţii din aceste medicamente, combinate, devin otrăvitoare când sunt absorbite împreună cu apa potabilă, informează „The Independent”. Urmele de medicamente afectează mai ales copiii nenăscuţi, sensibili la acele medicamente care împiedică diviziunea celulelor (anticanceroase).
15,7% este procentul avorturilor spontane apărute în cazul femeilor care beau apă de la robinet Apa în România
Potrivit profesorului Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti (ICA), în marile oraşe din România, deşi apa de la robinet respectă în general parametrii stabiliţi de normativele în vigoare, în timp poate produce probleme de sănătate, deoarece conţine şi urme de substanţe nocive (pesticide, metale grele).
Conţinutul apelor variază şi în funcţie de sezon: primăvara, după topirea gheţurilor apare o încărcare microbiologică mai mare. „Din păcate, în România se pune accent foarte mare pe clorinarea apei (adăugarea de clor – n.r.). Acest procedeu nu este foarte bun. Are şi părţi bune, dar şi efecte adverse din cauza generării de trihalometani. În cazul reţelelor de distribuţie foarte lungi, uneori se supraclorinează apa, astfel încât clorinarea variază foarte mult. Aşa încât în porţiunea de început a reţelei apa este supraclorinată, iar în porţiunea terminală, apa este subclorinată”, explică directorul ICA.
„Sunt probleme şi cu ţevile vechi, din plumb, aflate în administrarea consumatorului, care încarcă apa cu plumb sau cu materii organice”, explică profesorul Mencinicopschi. „Determinarea cantităţilor de substanţe nocive (clor, nitraţi, încărcătură microbiologică) din reţelele publice româneşti se face periodic de către organele abilitate (Direcţiile Publice de Sănătate, Controlul de Stat etc). Pentru metale grele, diverse medicamente sau substanţe greu detectabile nu se prea fac astfel de determinări, deoarece testele sunt scumpe; nu toate laboratoarele pot face astfel de analize”, afirmă profesorul Mencinicopschi. De asemenea, fierberea sau răcirea apei clorinate nu elimină decât clorul liber, în schimb, trihalometanii nu mai pot fi eliminaţi, avertizează specialistul.