"Cu salariile romanesti, n-avem fata de UE"

- este de parere Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa

Al zecelea congres al Confederatiei Europene a Sindicatelor, desfasurat saptamana trecuta la Praga, a adus schimbarea conducerii si a planului de actiune a acestei structuri, ce numara peste 60 de milioane de membri. Thomas Monk, presedintele Confederatiei sindicatelor din Marea Britanie, l-a inlocuit la conducera CES pe Emilio Gabalio, aflat de 10 ani in aceasta pozitie. In ceea ce priveste Romania, toate cele patru mari structuri sindicale - BNS, Cartel Alfa, CNSLR-Fratia si CSDR - sunt membre ale Confederatiei Europene a Sindicatelor. Reprezentantul Romaniei in cadrul Consiliului Director al CES imparte mandatul de 4 ani cu reprezentantul Bulgariei. - Sunteti de 4 ani membru al Consiliului director al Confederatiei Europene a Sindicatelor. Cum s-a ajuns la propunerea incheierii unui contract colectiv de munca la nivel european si ce va insemna un astfel de contract? - Va exista un salariu minim pentru fiecare tara membra, dar nu acelasi salariu la nivelul intregii uniuni. Exista diferente foarte mari in ceea ce priveste fiscalitatea pe forta de munca, sistemul asigurarilor sociale, conditiile de munca, PIB-ul fiecarei tari... Pentru a aduce toate acestea la o valoare comuna sunt necesari zeci de ani. Contractul colectiv de munca la nivel european va stipula niste principii acceptate atat de Confederatia Europeana a Sindicatelor, cat si de Uniunea Patronala Europeana. Stabilirea unor cifre exacte se va face in cadrul unor acorduri sociale, pe ramuri industriale sau la nivelul fiecarei tari. - Deci nu se va reusi o unificare a pietei europene a fortei de munca. - Diferentele raman. Ceea ce se doreste este crearea unui sistem care sa impiedice folosirea fortei de munca din Est la pret de dumping in tarile din Vest. - Totusi, in tarile est-europene exista oameni calificati care ar accepta sa munceasca pentru un salariu mai mic decat al vesticilor. In perspectiva extinderii Uniunii Europene, cum va fi impiedicata migrarea acestora din Est spre Vest? - Simplu: piata muncii din Vest nu se va deschide pentru cei din Est, decat cand tarile respective vor ajunge sa aiba cel putin standardul de viata al Portugaliei, considerata in prezent cea mai problematica tara din Uniunea Europeana. Mai mult, contractul de munca la nivel european va stipula ca un muncitor emigrant nu se poate angaja decat la acelasi salariu cu un muncitor autohton pentru aceeasi functie si aceeasi pregatire. Partea proasta este ca majoritatea tarilor candidate sustin ca vor atinge standardul Portugaliei in cel mult 2 ani, in timp ce noi abia ne taraim cu un salariu minim de 70 de USD pe luna. - Daca permisele de munca vor opri angajarea esticilor in Vest, va migra capitalul. Intreprinderile din Vest isi vor deschide unitati in tarile estice pentru a beneficia de forta de munca ieftina, ceea ce va avea cam acelasi efect asupra pietei fortei de munca din Vest. - Nu este asa. Foarte putine companii vest-europene au "migrat" in ultimii zece ani catre Est. Ma refer la cele serioase, nu la speculantii care folosesc munca in lohn, adica aduc totul din Vest, asambleaza in Est si vand produsul finit in Vest. - Ce solutie vedeti pentru a ajunge si noi la un standard de viata mai ridicat? Un lider al Confederatiei Europene a Sindicatelor a explicat ca nivelul salariilor este direct legat de productivitatea muncii. - Productivitatea scazuta de la noi nu este vina salariatilor, ci a managerilor si a guvernantilor. Degeaba muncesc, daca organizarea muncii nu este buna. Declaratii de gen comunist - "oamenii nu vor sa munceasca" - sunt iresponsabile si rauvoitoare. Ca dovada, uitati-va cat de apreciati sunt muncitorii romani care lucreaza in strainatate, cati bani castiga, cat de usor se integreaza si avanseaza. - Ce va schimba la noi viitorul contract colectiv de munca la nivel european? - Nu numai contractul, ci mai ales noua Constitutie Europeana ce urmeaza a fi adoptata in circa 2 ani vor aduce o gramada de schimbari. Vor trebui stabilite foarte clar drepturile si obligatiile romanilor care muncesc in strainatate. Intreaga politica sociala va trebui redefinita mult mai coerent si mai ales va trebui respectata. Uitati-va, de exemplu, la pensiile standard. Exista peste 200.000 de salariati care vor beneficia de pensii de la stat, dar nu contribuie prin cotizatii - militarii, judecatorii, functionarii Ministerului de Interne, avocatii. Apoi racordarea intre sistemul de pensii vechi si cel nou nu s-a facut nici pana acum. Nu poti sa aduni mere cu pere si sa-ti dea prune.