Cum puteţi evita apariţia cariilor

Cariile dentare reprezintă cele mai răspândite afecţiuni buco-dentare. Netratate în timp util, pot duce la pierderea dinţilor afectaţi, dar şi la alte complicaţii.

În general, cariile dentare reprezintă principalele cauze de pierdere a dinţilor, explică specialiştii Uniunii Franceze pentru Sanatatea Buco-Dentară (UFSBD). Mediul acid din cavitatea bucală demineralizează smalţul dentar şi favorizează astfel apariţia cariilor.

Anumite alimente sunt cariogene (băuturile răcoritoare, cola, ketchup, sucurile de fructe), dar şi dulciurile care stimulează dezvoltarea bacteriilor din flora bucală. O peliculă clară, aderentă, numită placă dentară bacteriană, se formează pe dinţi şi pe gingii. Acţiunea acizilor apare de regulă la 20-30 de minute după mese, dacă dinţii nu sunt curăţaţi.
Cu cât mai mult timp alimentele dulci rămân pe dinţi, cu atât bacteriile produc mai mulţi acizi.

Acizii produşi de aceste bacterii atacă la rândul lor smalţul dinţilor. Ele produc acid care atacă stratul mineral al dintelui (smalţul). Dintele are un strat exterior (smalţ), unul mijlociu (dentina), iar în centru se găseşte pulpa dentară. Cu cât mai multe straturi sunt afectate de carie, cu atât daunele sunt mai importante.

Caria se formează atunci când capacitatea de apărare a dintelui este depăşită de “atacul” acizilor. Apariţia cariei este determinată atât de structura dintelui, dar şi de dificultatea curăţării şi autocurăţării (prin masticaţie şi flux salivar) acestor suprafeţe. Cariile încep în smalţ (stratul extern al dintelui) printr-un orificiu mic şi se continuă în interior, în dentină, afectând din ce în ce mai mult structura dentară, până când unul din pereţii dintelui nu mai are susţinere şi se rupe. Leziunea porneşte din smalţ (stratul dur, extern al dintelui).

Dinţi sensibili?

Netratată în timp util, caria creşte în dimensiuni şi se apropie de pulpa dentară şi de nerv. Odată afectat nervul, încep să apară dureri la alimente sau băuturi dulci, rece sau calde. Caria poate să reţină resturi de mâncare, care cresc aciditatea în zonă, ceea ce agravează şi mai mult progresia cariei.

Apare şi mirosul neplăcut al gurii (halenă). Netratată, caria duce la infecţia pulpei dentare, însoţită adesea de dureri atroce, şi apoi a ţesutului din jurul vârfului rădăcinii (parodonţiul apical). Infecţiile acute pot duce la apariţia unui abces dentar, care se caracterizează prin durere, umflarea zonei şi a ganglionilor loco-regionali, febră şi stare de rău general.

Cariile se localizează cel mai frecvent pe suprafeţele care vin în contact cu dinţii vecini (carii în oglindă). Atunci când caria este mică şi nu a apărut o perforare a suprafeţei dintelui, evoluţia poate fi oprită prin intervenţia medicului dentist care aplică fluor pe dinte.

În cazul cariilor profunde, este nevoie de o obturaţie (plombă) pentru a preveni o complicare a cariei. Dacă şi pulpa este afectată, dintele poate fi pierdut, deoarece pulpa conţine nervii şi vasele de sânge care hrănesc dintele. După moartea unui dinte cariat, se poate forma un abces în os, la vârful rădăcinii.

De ce sunt învinuite dulciurile?

Deoarece bacteriile, în prezenţa zahărului din alimente, produc acizii care distrug smalţul dentar. De asemenea, lipsa fluorului în apa curentă înlesneşte apariţia cariilor. Fluorul previne caria prin creşterea rezistenţei dinţilor la atacul acizilor produşi de placă.

Dacă în apa de băut nu există suficient fluor, trebuie utilizate paste de dinţi fluorurate. Alcoolul, tutunul sunt de asemenea factori de risc. Xerostomia (gura uscată), sindromul Sjogren, anumite medicamente, afecţiunile respiratorii ce determină respiraţia pe gură, vârsta înaintată scad cantitatea de salivă.

Aceasta, datorită lizozimului, distruge bacteriile, protejând dinţii. În cazul tinerilor ai căror dinţi sunt în creştere, apar carii din cauză că mineralele nu sunt stabile şi pot fi îndepărtate cu uşurinţă de acizi. De asemenea, suferinzii de diabet zaharat au un sistem imunitar slăbit şi prezintă un risc crescut de carie.

Deşi la naştere, în cavitatea bucală a copiilor nu există bacterii care să provoace carii, acestea se transmit însă cu timpul de la mamă la copil, dacă sunt folosite aceleaşi linguri, furculiţe sau alte ustensile. Saliva rămasă pe acestea conţine astfel de bacterii. Câteodată, chiar un sărut transmite saliva cu bacterii. De aceea, atenţionează specialiştii UFSBD, prevenirea cariilor la copii se poate face şi prin menţinerea sănătăţii dentare a familiei celor mici.

Pentru a preveni apariţia cariilor, este recomandată perierea dinţilor în fiecare dimineaţă şi seara, câte cinci minute. Sunt recomandate gumele de mestecat fără zahăr, preparatele care conţin fluor şi gluconat de clorhexidină (apă de gură, paste de dinţi) sau merele care pot ajuta, după masă, la curăţarea dinţilor. Un control stomatologic este indicat la fiecare şase luni.