"O minoritate universitara incearca sa-si subordoneze institutele de cercetare tehnologica"

* Miza: milioanele de euro ce urmeaza sa vina de la UE, incepand de anul viitor * Cercetatorii contesta Legea cercetarii si Statutul personalului din cercetare-dezvoltare, motivand ca aceste doua acte permit ca banii destinati cercetarii sa ajunga in alta parte

- Ati discutat cu ministrul Athanasiu, ce promisiuni ati obtinut? - Luna aceasta va avea loc o rectificare de buget. Domnul ministru a declarat insa ca nu poate garanta cele 800 de miliarde de lei pe care le-am cerut si ca nici pentru la anul cei 0,8% din PIB, cat prevede legea. - Acest lucru nu il decide ministrul Finantelor? - Sarcina domnului Tanasescu este colectarea impozitelor si taxelor, unde nu prea da randament. Bugetul cercetarii, ca si cel al sanatatii ar trebui stabilite de responsabilii acestor domenii, nu de ministrul Finantelor, ca sa isi acopere nerealizarile din alte parti. Se lasa fals impresia ca noi solicitam acesti bani pentru salarii, cand noi dorim de fapt investitii. In cercetare nu s-a mai facut o investitie de 13 ani; nu putem intra in aria europeana a cercetarii cu cladiri care se darama, neincalzite iarna si fara apa. Dezvoltarea macroeconomica nu se poate realiza sugrumand cercetarea. - Contestati Legea cercetarii. Ce va nemultumeste? - Legea cercetarii cuprinde cateva prevederi care ii dezavantajeaza pe cercetatori. A existat un proiect al legii aprobat de guvern, care respecta in mare parte cererile noastre. Dupa ce, in calitate de ministru, l-a sustinut, doamna Ecaterina Andronescu l-a contestat in Parlament, ca deputat, si a insistat atat de mult, incat a reusit sa isi impuna modificarile. Am incercat sa demonstram atunci ca Ecaterina Andronescu, prin tot ce face, incearca sa distruga cercetarea. - In ce fel ii dezavantajeaza legea pe cercetatori? - Atestarea si acreditarea institutelor de cercetare trec in sarcina Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS). De acest lucru ar fi trebuit sa se ocupe o comisie speciala pentru cercetare, aflata in subordinea aceluiasi minister. Prin noile atributii ale CNCSIS-ului, cercetarea stiintifica universitara poate lua din fondurile destinate institutelor nationale de cercetare. Reciproca nu este insa valabila. Institutele, desi nu au aproape nici o finantare de la buget, nu pot sa intre in competitie pentru fondurile alocate cercetarii stiintifice. - Cat reprezinta cercetarea universitara? - 10% sunt institute ale Academiei, 5% institute din invatamantul superior. Restul, adica 85%, o reprezentam noi, institutele nationale de cercetare tehnologica. Confuzia este adancita si de Statutul personalului din cercetare-dezvoltare, care defineste persoanele ce pot desfasura activitate de cercetare-dezvoltare drept cadre didactice. Ca si cum un cadru didactic ar fi de la sine inteles si cercetator. Or, asta incalca chiar Statutul cadrului didactic, unde activitatea de cercetare este separata de cea didactica. - Dar invers, cercetatorul este automat cadru didactic? - Activitatea de cercetare se poate echivala cu cea didactica si invers, dar numai in anumite conditii, specifice. Incercarea de a se subordona a cercetarii de catre o minoritate universitara se poate explica prin existenta unor fonduri structurale nerambursabile, de ordinul sutelor de milioane de euro, care vor sosi de la UE, incepand de anul urmator. - Cand estimati ca vor aparea modificarile la cele doua acte? - Nu mai devreme de reluarea activitatii parlamentare. Vom cere ca institutele nationale sa fie acreditate de o comisie a cercetarii, nu a invatamantului superior, iar la Programul Nucleu, infiintat pentru a asigura un buget minimal institutelor nationale, nu vor mai avea acces unitatile din invatamantul superior si din Academie. Un alt lucru esential este scutirea de TVA si taxe vamale pentru importurile destinate cercetarii.