O lună până la recunoaşterea diplomelor în UE

Cetăţenii UE care vor să muncească în alte state decât cel în care au obţinut calificarea o pot face în aceleaşi condiţii ca şi în statul de origine, după 20 octombrie. România

Cetăţenii UE care vor să muncească în alte state decât cel în care au obţinut calificarea o pot face în aceleaşi condiţii ca şi în statul de origine, după 20 octombrie.

România trebuie să transpună până pe 20 octombrie 2007 directiva UE privind recunoaşterea calificărilor profesionale. În baza ei, cetăţenii UE care doresc să-şi exercite profesia pentru care au obţinut o diplomă în ţara de origine o pot face fără a avea nevoie de alte evaluări. Adrian Ciocănea, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, a declarat ieri că la Bruxelles se poartă discuţii referitoare la timpul de muncă şi la plata contribuţiilor sociale.

Până la 20 octombrie 2007, toate ţările UE trebuie să transpună în legislaţia naţională Directiva 36/2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale. Potrivit acesteia, cetăţenii UE care vor să-şi exercite profesia în alte state decât cele în care au obţinut calificarea o pot face în aceleaşi condiţii ca în statul de origine. Până acum, numai şapte profesii sunt reglementate la nivel comunitar: medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moaşă, medic veterinar şi arhitect.

Pentru restul profesiilor, statele membre au posibilitatea să testeze calificarea solicitantului şi să respingă recunoaşterea diplomei dacă, în urma evaluării, candidatul nu corespunde cerinţelor angajatorului. Prin Directiva 36, dacă în urma examinării se constată diferenţe, statul membru propune fie un stagiu de adaptare, fie un test de evaluare a cunoştinţelor. Noua legislaţie introduce şi conceptul de "platformă comună", adică un set de criterii în privinţa calificărilor profesionale, care pot fi propuse Comisiei Europene de către organizaţiile profesionale, pentru eliminarea diferenţelor de formare într-o anumită meserie.

Durata timpului de lucru, pe agenda de la Bruxelles

Şeful DAE, Adrian Ciocănea, a declarat că, la Bruxelles, parlamentarii europeni discută organizarea timpului de lucru, după ce, în 2003, a început la nivel european o dezbatere cu partenerii sociali. Potrivit lui Ciocănea, Parlamentul European (PE) a adoptat o serie de amendamente care elimină clauza de "opt-out", care impune o limită maximă de 48 de ore pe săptămână. Şeful DAE a mai precizat că există o serie de state în UE care nu doresc o clarificare a situaţiei, deoarece în unele dintre ele durata timpului de lucru săptămânal poate ajunge până la 70 de ore, cum este cazul Marii Britanii.

Deşi România nu aplică clauza "opt-out", durata maximă a timpului de lucru este de opt ore pe zi timp de cinci zile pe săptămână. Durata maximă a timpului de lucru nu poate depăşi 48 de ore, inclusiv orele suplimentare, iar pentru anumite sectoare de activitate timpul de lucru se negociază prin contractul colectiv de muncă. Diferenţa dintre România şi celelalte ţări europene este că orele lucrate se calculează pe persoană şi nu pe contract. Astfel, în cazul în care o persoană are două contracte de muncă, timpul ar trebui calculat de două ori câte 48 de ore, ceea ce este imposibil.

Un alt subiect în dezbatere în PE este posibilitatea transferului contribuţiilor la un fond de pensii private realizate de un muncitor într-o ţară membră. Astfel, în cazul în care un român lucrează într-o ţară UE, el are posibilitatea să opteze pentru o pensie privată fie prin firma la care lucrează, fie individual. Potrivit lui Ciocănea, în cazul în care se întoarce în ţara de origine, legislaţia permite transferul banilor, dar nu există reglementări specifice, procedura este greoaie, iar în majoritatea cazurilor transferurile nu se efectuează.