La facultate, înainte! La joburi, înapoi!

Dintre cele aproximativ 800.000 de voci care vor intona astăzi Gaudeamus Igitur, nu toate se vor face auzite puternic şi în specializarea absolvită, peste ani. Pregătirea din universităţi

Dintre cele aproximativ 800.000 de voci care vor intona astăzi Gaudeamus Igitur, nu toate se vor face auzite puternic şi în specializarea absolvită, peste ani. Pregătirea din universităţi încă nu se pliază pe cerinţele din piaţa muncii.

Până în 2010 va continua să existe un decalaj important între cerinţele pieţii muncii şi pregătirea din facultăţi, din cauză că piaţa muncii este prea dinamică faţă de posibilitatea unei schimbări rapide a planului de învăţământ. În acelaşi timp, încă sunt menţinute materii mai puţin necesare absolvenţilor după ce se vor angaja, la care se adaugă o pregătire practică insuficientă în perioada studiilor.

Mulţi dintre studenţii români încă nu sunt pregătiţi să dea piept cu realităţile dure ale economiei de piaţă. Unora le este greu să schimbe viaţa boemă din timpul anilor de studiu cu o potenţială angajare în anii terminali, în domeniul în care vor absolvi.

"Munca încă din timpul studenţiei într-o firmă este un pas înainte, pentru că pot învăţa exact ce trebuie, şi astfel această activitate se poate transforma într-o rampă de lansare după obţinerea licenţei. Nu te învaţă nimeni tehnicile de vânzare şi să te naşti cu aceste abilităţi este cam greu", ne spune Maria Gogotă, reprezentantul firmei Interamerican, aflată la recenta Bursă de joburi pentru absolvenţi.

Şi managerii de personal ai băncilor se plâng că majoritatea proaspeţilor absolvenţi ai facultăţilor cu profil economic se "aclimatizează" destul de greu în mediul aparent dur şi ostil dintr-o instituţie financiară. "Într-adevăr, mulţi au cunoştinţele necesare - şi chiar peste! - pentru a activa într-o bancă... Dar, din păcate, majoritatea absolvenţilor care participă la interviurile de angajare nu ştiu ce înseamnă să lucrezi în echipă, nu se pricep să lucreze într-un context internaţional", sintetiza acum câteva luni reprezentantul unui mare concern financiar situaţia candidaţilor pentru un job.

În domeniul industrial este cam aceeaşi situaţie. "Chiar dacă în facultate nu fac ceea ce aşteptăm noi de la ei, au ocazia să urmeze cursuri de specialitate oferite de noi, cu condiţia ca absolvenţii să continue să lucreze aici şi după absolvirea acestora", spune Elena Apaitan, reprezentantul OVM-ICCPET, firmă specializată în domeniul cercetării şi proiectării termoenergeticii.

Lipsa practicii, boală sigură!

Învăţământul superior nu poate pregăti punctual pe tipurile de proiecte pe care le desfăşoară societăţile comerciale, atrag atenţia oficialii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. "La această problemă se adaugă decalajul temporal între planul de învăţământ şi dinamica unei economii care se află încă în tranziţie", precizează secretarul de stat în MECT Dumitru Miron, responsabil cu învăţământul universitar.

"Nici programa de studii încă nu este cea optimă, dat fiind faptul că mai există <> în unele facultăţi", precizează oficialul MECT, referindu-se la catedrele menţinute nu de dragul materiei - care este depăşită sau chiar inutilă, ci pentru că acolo predau cadre didactice aflate în "graţiile" conducerii universităţilor.
"Dar, din 2010, când este programat la finalizare Cadrul Naţional al Calificărilor, se va rezolva şi această problemă", dă asigurări Dumitru Miron.

Referindu-se la practică, secretarul de stat în MECT consideră că aici este o mare problemă a universităţilor româneşti. "Prea rămânem cantonaţi la cele două-trei săptămâni de practică de la sfârşit de an universitar. Că le fac, că nu le fac, studenţii merg mai departe... Or, ceea ce trebuie urmărit este dimensiunea practică a învăţării continue, printr-o îmbinare permanentă, în tot cursul anului, a dobândirii informaţiei cu punerea ei în practică", este de părere oficialul MECT.

"Universităţile nu pregătesc meseriaşi, ci intelectuali! Cei care le calcă acum pragul pentru întâia oară trebuie să ştie că vor fi nevoiţi să înveţe continuu, şi după ce termină facultatea...", le atrage atenţia Dumitru Miron "bobocilor" de astăzi.

Fonduri pentru angajatorii care acceptă practicanţi

Firmele şi instituţiile vor primi din acest an de învăţământ bani pentru elevii şi studenţii pe care îi vor primi în practică, potrivit Legii practicii adoptate de parlament în ultima sesiune. Fondurile vor fi primite în baza unui contract de la şcoli sau de la universităţi, care, la rândul lor, vor primi de la Ministerul Educaţiei o subvenţie financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare elev sau student, şi care va putea fi folosită doar pentru organizarea şi desfăşurarea practicii.

Unităţile şi instituţiile de învăţământ vor aloca firmelor şi instituţiilor suma aferentă activităţii de practică pentru fiecare elev sau student. Practica elevilor şi studenţilor va putea fi organizată doar pe baza unui contract-cadru de colaborare sau a unei convenţii, după caz, încheiată între unităţile de învăţământ şi partenerii de practică.

Universităţile nu pregătesc meseriaşi, ci intelectuali! Studenţii trebuie să ştie că vor fi nevoiţi să înveţe continuu, şi după ce termină facultatea...
Dumitru Miron
secretar de stat în Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului

Proporţia ideală: 60% - teorie 40% - practică

Directorul executiv al Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, Dumitru Pelican (foto), spune că angajatorii i se plâng în continuare de lipsa unei forţe de muncă având competenţele necesare. "Studenţii trebuie să se pregătească pentru mai multe domenii, şi să nu se mulţumească doar cu ce fac în facultate, pentru că învăţământul nostru încă nu este corelat cu ceea ce se cere concret în piaţa de muncă", este de părere oficialul AMOFM. "Concluzia e una singură: tot ce e în facultate e bun, dar trebuie să fie completat cu munca proprie, prin efort autodidact. Combinaţia perfectă pentru a face carieră este 60% teorie şi 40% practică", indică Pelican.