„E lucru’ dracului să te trezeşti, să fii coerent şi să mai fii şi funny”

De 3 ani la Neaţa’, dar împreună de 25. Pentru că se suportă unul pe altul fără rezerve, Răzvan & Dani sunt astăzi „naşii“ zâmbetelor matinale...

Echipa de la Neatza s-a pricopsit cu Roxana Vancea, vecina cu o singură gropiţă, aleasă de Ziua Femeii din peste 1.300 de concurente.

Mereu aproape, prietenii se mai şi ceartă din când în când. Care este cea mai straşnică ceartă pe care aţi avut-o şi cine cedează de obicei primul atunci când aveţi divergenţe?

Răzvan: Nu prea ne certăm, comunicăm foarte bine. N-am avut niciodată nimic serios de împărţit, n-am stat nevorbiţi perioade lungi de timp...

Dani: Păi ştiu de ce-mi merge maşina atât de bine după 33.000 de kilometri?

Aţi ales noua vecină. Cu ce anume v-a convins că ea este cea mai potrivită din cele peste 1300 de variante?

Am avut nişte criterii foarte clare, dar nu ne-a fost uşor. Au fost 4 finaliste, fiecare o potenţială câştigătoare, graţie poveştii din spate, a feedback-ului publicului şi a modului în care a reuşit să se integreze în echipă şi să treacă prin probele noastre. La casting am chemat inclusiv urâţele şi am avut surprize, căci sunt fete care nu ştiu să se pună în valoare în viaţa lor reală. Unele au pozat în ipostaze care nu le-au avantajat deloc.

Deci nu aţi căutat un substitut pentru Daniela Crudu...

Dani: Există cam 10 -15% dintre telespectatori care ne-au acuzat că am ales vecine cu un grad ridicat de naivitate. Anul acesta am vrut să fie altfel, să nu primeze modul în care arată, ci poveştile lor. Simona, profesoara de dans de la grădiniţă, Irina, fata din Canada, care a avut şansa pe care ne-o dorim toţi de a reuşi peste hotare, Adriana, Miss Popularitate, cea care fără a avea forme voluptoase - e micuţă, e simpatică, e rârâită - a făcut faţă tuturor probelor cu dezinvoltură  şi Roxana, câştigătoarea noastră, care este studentă la facultatea de Sport din Târgu-Jiu şi care arată foarte bine natural şi ştie foarte multe despre sport. Nu am ales o vecină sofisticată, ci o vecină pe care să o poţi avea pe strada ta, din popor. Roxana este naturală, simpatică, nu e genul de tipă cu botox şi alte asemnea, care nu mişcă două degete şi la care să te uiţi ca la ceva ce nu poţi atinge. Noi nu vrem să naştem o divă, dar nici nu am căutat fete naïve pe bune, ci vecine suficient de smart cât să poată face pe proastele pentru a stârni râsul.

Dar decizia finală vă aparţine?

Răzvan: Decizia finală ne aparţine în proporţie de 80%, căci nu publicul este cel care trebuie să lucreze cu ea în echipă. Altfel, noi am făcut din nişte anonime ca Andreea Spătaru, Andreea Mantea sau Daniela Crudu ceea ce sunt astăzi. La noi asistentele au şi un atribut, ele sunt vecine. Acum am decis să schimbăm tiparul, suntem singurii care fac selecţia la televizor, spre deosebire de alţi colegi de-ai noştri care pun publicul în faţa faptului împlinit.

Dani: Noi suntem unul dintre cele mai curate brand-uri de pe piaţă, la care se uită şi mămici cu copii şi tineri şi bătrâni. Brandurile mari, sponsorii importanţi din piaţă nu mai riscă să se asocieze cu oricine şi am cam rămas singuri în momentul acesta. Televiziunea se face azi cu foarte mult sex, vulgaritate, scandal, nişte arme pe care le avem şi noi la îndemână, le putem scoate oricând, dar nu o facem. De aceea e foarte important cu cine ne asociem, pe cine aducem în echipă.

În ce relaţii mai sunteţi cu fostele vecine - Daniela Crudu,Andreea Spătaru şi Andreea Mantea? S-a scris că le priviţi de sus...

Absolut normale şi fireşti. E adevărat că nu ne cheamă să le mutăm mobila prin casă, dar în niciun caz nu suntem certaţi cu ele şi nu ne dăm ochii peste cap atunci când le reîntâlnim. Dimpotrivă, profesional le ajutăm când contextul ne permite. Nu sunt tensiuni reale între noi. Iar noi trebuie să ne justificăm pentru chestii inventate de unii şi alţii. E ca şi cum eu trebuie să mă căsătoresc cu Mihaela anul acesta doar pentru că într-o revistă de scandal a apărut această ştire. Nu, nu mă căsătoresc cu Mihaela! Mă sună toate ziarele şi mă întreabă acelaşi lucru, inclusiv colegii mei de la „Observator", doar pentru că au aflat dintr-o sursă necredibilă o informaţie. E chiar frustrant!

Dar dacă te întreabă fără să fi citit nicăieri, ci doar din curiozitate, pentru a-şi face meseria?

Păi mă întreabă lunar acelaşi lucru?! Pe Răzvan îl întreabă cineva în fiecare lună dacă divorţează? Că statistica arată că 45% dintre cupluri divorţează.

Ce credeţi că vă aduce în fruntea audienţelor?

Răzvan: Poate faptul că oamenii se regăsesc în noi. Noi ne respectăm stările, nu încearcăm să părem altfel decât suntem. Suntem singurii care nu-şi ascund în spatele unui zâmbet starea! Într-o dimineaţă suntem mai băţoşi, în alta mai ludici, ieri mai supăraţi, azi mai răciţi. Nu ne punem picături în nas ca să ascundem faptul că suntem bolnavi, ca să părem realizatorii perfecţi, ci spunem clar cum ne simţim - că suntem cobză, suntem rupţi, nu putem nici să respirăm! Nu suntem nişaţi, nu ne orientăm către un public anume. Şi apoi echipa, pe care ne putem baza de ani buni. Eu mă bazez de la ultimul maşinist şi până la regizorul de platou, pe fiecare în parte. Toţi sunt cu nervii capului întregi, responsabili pe felia lor, răspunde fiecare cu capul pentru ceea ce face. Când cineva a greşit grav, a şi plecat. Nu facem şedinţe din acelea interminabile, noi după emisiune, după ce mâncăm ce a gătit Vlăduţ, undeva la cel târziu ora 13.00 părăsim incinta. Ştim că dimineaţă totul va fi bine, căci ei au spiritul acela chinezesc, o anumită disciplină cu care-şi fac treaba cât se poate de bine. Şi nu e nevoie de bici, asta-i partea cea mai bună. Un ritm susţinut, o echipă mică pentru ca să putem să ne înţelem bine.

Dani: Nu pierdem timpul inutil ca cei care stau până seara târziu să-şi pregătească emisiunea pentru a doua zi. Ei probabil îşi urăsc nevestele, n-au de ce să se grăbească acasă, nu au alte preocupări. Altfel, suntem atenţi la tonul discuţiilor, la limbaj. Ele trebuie să fie filtrate, căci sunt copii care au crescut cu noi în anii pe care îi avem la activ. Sunt părinţi care vin cu puştii de mână şi ne spun - Uite, eu cu voi l-am scăpat de oliţă! Sau părinţi care ne dau exemplu pentru ai face pe cei mici să mănânce legume pentru că aşa au văzut la Vlăduţ. Sau, cum există printre ai noştri din echipă - trebuie să te speli pe dinţi că altfel se supără Răzvan şi Dani... ceea ce nu e neapărat corect.

Răzvan: Da, au înlocuit bau-baul cu Răzvan şi Dani.

Care este principalul vostru competitor, cine vă stă în coastă?

Dani: Nu avem concurenţă. Sunt Ştirile ca alternativă, dar nu ne luptăm cu ele. Nimeni nu ne stă în coastă, audienţele demonstrează că celelalte emisiuni de dimineaţă nu trec nici măcar de marja de eroare... Noi funcţionăm ca o familie, avem pe cineva care ne găteşte, o vecină la care aspiră toţi să acceadă sau măcar s-o scoată la o cafea.

Cum suportati criticile si cum le taxati pe cele nefondate?

Răzvan: Noi avem o rată destul de scăzută a criticilor. Dar e problemă care ţine de cel care face enunţul. Depinde de sursa acestor critici. Noi nu înghiţim orice pe nemestecate. Nu poate orice neavenit să-mi spună că am făcut o chestie aiurea. Adică poate, dar pentru mine nu contează. Dacă cel care emite o judecată de valoare nu ştie nici măcar să scrie corect româneşte, atunci cum aş putea să-l iau în seamă, să pun la suflet ceva? Dacă-mi spune mama că am fost un porc în situaţia x, atunci da, am o problemă. Ce să zic, ne gândeam să încurajăm sinceritatea pe facebook, aşa cum este ea pe forumuri. Adică în reţea acolo ai doar prieteni şi trebuie să fii pozitiv chiar dacă nu-ţi vine. Vezi ce înseamnă masca? E bine la Carnavalul din Veneţia!

Dani: S-a demonstrat oficial că în România, oamenii care-şi dau cu părerea online, sub anonimat, scriu orice despre orice. În general, unul din trei sau patru comentarii conţine înjurături, sfârcuri sau reclame la un site porno. N-aş putea să mă cobor la nivelul în care să mă încarc negativ pentru că un puşti de 9 ani, care acasă nu are voie să injure, îşi bagă şi scoate pe internet.

Pentru cât timp vă vedeţi Matinali şi la ce altceva visaţi pentru atunci când şefii vor decide să vă înlocuiască?

Răzvan: Am făcut radio din 1996, de jos, de la programe imposibile, pe care nu vroia nimeni să le facă, la ore nedorite şi am învăţat să facem radio de la cabluri până la a construi un studio profi de emisie. În momentul ăsta, dacă ne dai un radio pe mână, noi ştim să facem orice, inclusiv să obţinem licenţă de la CNA. Aşa s-a întâmplat şi în televiziune, noi nu am ars etapele. Matinalul nu-l vrea nimeni de obicei. E lucru dracului să te trezeşti, să fii coerent şi să mai fii şi funny. În matinal am arătat cam tot ce se poate, ar mai fi câteva lucruri de făcut, pe care o să le şi facem la momentul potrivit. Sigur că nu o să rămânem toată viaţa aici, să mă întrebe fiică-mea la 25 de ani dacă mă mai trezesc mult cu noaptea-n cap. Putem face consultanţă, asta mi-ar plăcea la un moment dat.Ca anduranţă suntem cei mai buni, aşa suntem noi construiţi.

Dani: Managementul personal se contrazice de obicei cu cel al instituţiei. Instituţia vrea maxim de la tine într-un timp foarte scurt. Noi avem un plan clar pe cinci ani de când am venit la Antenă, care ne protejează şi ne ajută să mergem mai departe aşa cum dorim noi. Mie unul mi-ar plăcea la un moment dat să avem un late-night în care să putem face ce facem şi acum, dar cu un pic mai puţină perdea şi să nu se mai uite bebeluşii la mine. Dar probabil o să pupăm late-night când bebeluşii care au scăpat de oliţă cu ajutorul nostru or să fie adolescenţi. Poate atunci le vom rezolva şi viaţa sexuală şi îi vom învăţa să folosească prezervativul coerent. Mi-ar plăcea ceva cu mai puţine ţâţe şi funduri, dar în care oameni serioşi să poată vorbi şi despre lucruri neserioase.

Invitaţi permanenţi la Şcoala de Media. Ce veţi preda acolo?

Dani: Abia aştept! Până la 18 ani, am vrut să mă fac profesor. Profesor de orice, nu conta materia, ci ideea de a preda. Aşa că mie mi se va potrivi mănuşă. De altfel, l-am şi meditat pe Răzvan la vreo două materii, l-am ajutat să treacă pârleazul. Bine, el nu va recunoaşte niciodată nimic...

Răzvan: Ba da, m-a meditat la matematică şi chimie, unde eu n-am înţeles nimic. Nici acum nu înţeleg. Tot el o să-mi mediteze şi copiii. La Şcoala aceasta însă, putem preda orice despre televiziune, cum stă treaba cu directul, cum e să fii cu secundele în cap...

Actori & producători ai clipului-parodie „Cele 2 cuvinte" / Taxi. Care personaj a fost cel mai greu de imitat şi de ce?

Răzvan: Un proiect super. Mie Cotabiţă mi-a dat de furcă, a fost greu cu chelia, că eu n-am.

Dani: Iar la mine Cheloo de la Paraziţii. Cu atitudinea lui a fost mai dificil, e singurul scârbit de lume, are o faţă de supărat aşa... şi are şi un tricou în clipul original, pe care cu greu mi l-a făcut una dintre fetele de la machiaj, un tricou roşu cu un tip încruntat pe el. Mi-a luat ceva timp, dar au fost şi personaje care ne-au ieşit rapid, fără să ne chinuim. La Răzvan a fost Fodor, pe care-l poate înlocui cu succes în telenovele şi micuţul Will. Doar freza şi era de acolo. Oricum amândoi în tricou mulat arată la fel de rău...

Răzvan: Şi eu vorbesc spaniolă cum vorbeşte el româneşte.

Dani: Da, ideea i-a venit lui Răzvan, ca un soi de scuză după ce noi am fost invitaţi la filmarea reală, la care nu au reuşit să ajungem din motive obiective. După ce am reuşit să ne corelăm şi să auzim piesa şi să vedem videoclipul. Ne-a plăcut enorm şi ne-am pus pe treabă. Am lucrat 4 ore cu cea mai bună echipă, cu colegii noştri care au rămas, ca de atâtea alte dăţi, peste program pentru a materialize ideea.

Cu porcul în Dâmboviţa (în 2007) a fost tot o parodie?

Dani: Un concurs care se întâmplă la doi ani şi în care eu colaborând cu celebra companie de energizante am decis să ne unim forţele şi să aducem acest eveniment şi în România. Eu ca imagine, ei ca organizatori. Ani de zile vedeam la ştiri cum oamenii încercau să zboare cu diverse acareturi prin Tamisa sau mai ştiu eu ce alte ape, mări sau oceane. Noi am construit nişte schiţe cu Casa Poporului din care, ca un manifest, ieşea în faţă un cap de porc, iar din spate un fund de porc. Un fel de metaforă pentru că de unde săream noi se vedea Casa Poporului. Eu am fost pilotul, am luat un împingător pe care l-am selectat chiar dintre telespectatori şi a fost super interesant. La 3 ani după aceea am ajuns să prezentăm chiar noi acest concurs. La ora la care săream cu porcul în Dâmboviţa nu eram atât de cunoscuţi, erau alţii la putere, prezentau ei. Dar ne-am transformat din simpli concurenţi în prezentatori.

Ce nu vă place în Bucureşti?

Dani: Ziariştii care mă terorizează cu aceleaşi stupide întrebări şi gloata de oameni care apar la televizor, se dau cu fundul de pământ, vor să iasă în evidenţă, vor să sugă din seva acestui popor şi cheamă paparazzi în locul unde se ţine câte o megapetrecere, dar nu le permite accesul decât până la o anumită oră şi apoi vin şi spun, chipurile deranjaţi, „Aşa ceva nu se mai poate, viaţa mea nu este o carte deschisă!" Cam asta mă deranjează în Bucureşti!

Momente inedite care vi s-au întâmplat pe stradă de când sunteţi cunoscuţi...

Răzvan: Îmi plac ăştia care sună la ziare şi spun că au pe urmele lor câte un nebun. Oana Lis parcă avea pe cineva pe urmele ei... da' de ce ar urmări-o cineva pe Oana Lis?! Dar...sunt oameni şi oameni. În general, în Bucureşti, pentru că oamenii au posibilitatea să se întâlnească oricând cu orice vedetă, au senzaţia că le aparţii cumva. Te văd la televizor, apoi la supermarket sau la cinema şi atunci abordarea lor e uneori destul de brutală. Eram cu Dani într-un mall şi la un moment dat un tip mai ghiolban aşa a strigat „Uite-l, bă, pe Dani de la televizor!" Atunci Dani l-a întrebat cum îl cheamă şi de unde este şi apoi a strigat şi el „Uite-l, bă, pe Mihai din Berceni!" L-a întrebat dacă-i place aşa şi fireşte că răspunsul a fost negativ. În provincie e altfel, oamenii te salută politicos şi ţi-e mai mare dragul. Normal că asta ai vrut de la viaţă, să ai trecere, ca omul să se regăsească în tine.

Dani: E super interesantă abordarea unora dintre telespectatori. Din mai multe motive. Ei sunt foarte relaxaţi atunci când se uită la noi. Dimineaţa eşti de cele mai multe ori dezbrăcat sau în chiloţi, probabil îţi hrăneşti copilul sau îl trimiţi la şcoală, ai o anumită stare, încărcătură, alta decât într-un alt moment al zilei. Şi din relaxarea asta iese o ciudăţenie, ceva ca acum câteva zile, când la coadă într-un magazin de telefonie mobilă, un băiat m-a abordat contrariat el însuşi de confuzia care se crease în capul lui. Vroia să mă salute, dar ceva îl reţinea. Avea salutul pe vârful limbii, iar eu am băgat faţa de primire, i-am oferit faţa aceea care încurajează comunicarea. El mi-a zis atunci că-şi dă seama de penibilul situaţiei, că iniţial vroia să mă salute familiar, având sentimentul că mă cunoaşte, dar că realizează că nu îmi este nici prieten, nici măcar cunoscut. Omul chiar a fost introspect, şi-a făcut o radiografie prin care a realizat ciudăţenia despre care vorbeam mai devreme. Sunt situaţii şi situaţii, unele foarte funny. Mai ales în secundele acelea în care oamenii nu prea ştiu de unde să te ia, dar le eşti familiar. Pentru întrebările de genul „De unde te ştiu, te ştiu de undeva?", noi avem pregătite câteva răspunsuri de genul - „De la sifoane." Da' noi nu bem sifoane mai vine câte o replică, după care le pică fisa. Mai aiurea e când vin şi-ţi caută în coşul de cumpărături ca să vadă exact ce marcă de parizer sau de lapte consumi. Am schimbat multe obiceiuri de consum până acum, cel puţin 80 de băutori de lapte. Eu nu citesc pe cutia de lapte decât termenul de valabilitate, la altceva nu mă pricep. Lumea are impresia că eu sunt mai sănătos, mai informat asupra alimentaţiei. Nu ştiu de ce!

Cu ce te-a surprins fetiţa ta ultima oară?

Răzvan: Am un jurnal online unde scriem zilnic toate perluţele pentru a nu le uita. De exemplu, când i-am adus acasă căţelul, un bichon pe care şi-l dorea ea, a ajuns pe mâna lui frate-su, care l-a cam zdruncinat, iar ea i-a spus „Ai grijă cu căţelul ăsta că e nou-nouţ!" Zice multe, dar una foarte tare a fost când i-a zis lui bunică-sa când frate-su plângea rău de supărat ce era, ceva de genul: „Nu ştiu ce părinţi sunt ăştia care au făcut un copil şi nu ştiu să aibă grijă de el!" Avea cinci ani când a zis asta. Altfel, mă surprinde că anul acesta trebuie să meargă la şcoală. Şi nu ştiu când au trecut anii.

OBIECTUL ADEVARULUI

Este un GPS profesional de concurs, care mi-a salvat viaţa de 2 ori. Concurez cu el din 2007 şi cu ajutorul lui am reuşit să găsesc drumul cel mai scurt spre casă în două momente dificile, când rămăsesem fără benzină, fără hrană şi apă, fără cele trebuincioase. Eu particip la Romaniacs, cea mai dură competiţie de enduro din lume şi de două ori am ieşit în primii 10 de pe planetă. Şi anul acesta voi participa la acest concurs, în luna iulie şi pentru prima dată fac parte dintre organizatori.

TESTUL ADEVARULUI

Iurie Darie & Anca Pandrea

Deşi şi-au deschis cramă, nu ne-au trimis nici măcar o sticlă de vin

Busu

Răspunsul este două răţuşteee!!!

Mircea Radu

Sex simbol pe viaţă, exact ca Petre Roman

Oreste

Omul altei dimensiuni

Galliano

Să fii beat şi să fii şi rasist în acelaşi timp... e prea mult!

 ÎN REPLICĂ

Vecina Roxana Vancea:

"Deja am învăţat mult despre televiziune din participările la casting, în semifinală şi în finală. Mi se pare ca este cea mai tare meserie pe care aş fi putut să o am în România. Încă nu îmi vine să cred ca eu sunt vecina la „Neatza cu Răzvan şi Dani".

Diferite momente din viaţa lor

2009 Prima participare la Red bull Romaniacs

2010 Vara. O filmare cu o demonstraţie de zbor de acrobaţie cu Dani la bordul avionului

2009 Este un gândac croitor; fotografia este făcută la filmarea documentarului „Ostrovul meu“

2010 Roma. Din cauza norului de cenuşă s-a întors cu maşina şi nu a putut să ajungă la emisiune; Dani a prezentat singur.

2011 La petrecerea surpriza de 3 ani la Antena 1

Carte de vizită

Răzvan Simion

Nume: Răzvan Simion
Data şi locul nașterii: 08 August 1980, Reşiţa
Studii: Facultatea de Drept
Stare civilă: căsătorit, are doi copii: Ianca (7 ani) și Tudor (2 ani)

Dani Oțil

Nume: Daniel Oțil
Data şi locul nașterii: 24 august 1980
Locul nașterii: Reşiţa
Studii: Științe economice, Tranzacții internaționale
Stare civilă: necăsătorit
Activitate:
-1995-au început să lucreze la Radio Contact, după care a urmat Radio Vest Timișoara
-în 2000 s-au mutat în București la Național FM, unde au reușit să construiască o rețea de 30 de stații în Capitală și în cele mai importante orașe din țară
-în 2005 au intrat în televiziune (matinalul „Dimineața cu Răzvan și Dani" la Național TV)
-în 2008 au început matinalul „Neatza cu Răzvan și Dani" la Antena 1