Doar o balastieră din zece este înregistrată oficial

Garda Naţională de Mediu împreună cu Ministerul Transporturilor vor să cântărească fiecare transport de balast, pentru a preîntâmpina problemele de mediu şi degradarea şoselelor

Garda Naţională de Mediu împreună cu Ministerul Transporturilor vor să cântărească fiecare transport de balast, pentru a preîntâmpina problemele de mediu şi degradarea şoselelor

Cantitatea de balast extras din albia râurilor este mult mai mare decât cea care se regăseşte în aprobările date de primării, potrivit oficialilor de la Mediu. "Sunt situaţii în care primarul semnează o aprobare pentru 5.000 metri cubi, dar de acolo pleacă şi de zece ori mai mult", apreciază comisarul-şef al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu.

Exploatarea fără limită a acestui material de construcţii provoacă grave probleme de mediu. "Pe toate râurile am observat asta: pe Dâmboviţa, pe Argeş, dar şi în zona Ardealului, în Moldova. În privinţa inundaţiilor, se pare că extragerea în exces a balastului a avut un rol important. Este suficient să ne amintim de problemele legate de prăbuşirea podului de la Mărăcineni", explică Silvian Ionescu.

Pe lângă amplificarea pericolului de inundaţii prin adâncirea râurilor, se distrug şi ecosistemele acvatice. Mai ales că fauna şi flora acestora oricum sunt în scădere, din cauza poluării.

Exploatarea unei balastiere peste cantitatea convenită cu primăria pe raza căreia se află cursul de apă produce o "marfă" a cărei comercializare nu poate fi controlată, aducând unora beneficii care ocolesc Fiscul.

În plus, "au existat multe situaţii în care s-a utilizat balast în loc de spărtură de granit la construcţia de şosele şi căi ferate. Or, după cum bine se ştie, balastul este mai puţin rezistent decât granitul, la acest tip de construcţii. Degradarea asfaltului survine mult mai rapid, iar piatra de balast, netedă fiind, reduce aderenţa pe căile de rulare", atrage atenţia comisarul-şef al GNM.

Primarul, şef peste balastiere

Autorizaţia dată de primar pentru acest tip de exploatare este unicul acord de care are nevoie cel care desfăşoară acest tip de activitate. "Deşi limita în care administraţia locală îşi poate da acordul este de 5.000 mc, au existat situaţii în care s-au extras, prin "bunăvoinţa" primarului, şi 50.000 mc de balast!", exemplifică Silvian Ionescu.

Ceea ce plăteşte societatea care exploatează balastiera este o redevenţă din profit, la cantitatea declarată, şi nu la cea reală, către Agenţia Naţională de Resurse Minerale. Şi asta din cauză că nu există un control strict asupra cantităţii efectiv extrase.

Drumuri distruse şi case crăpate

În ce priveşte transportul supradimensionat al maşinilor încărcate cu materialul de construcţie respectiv, la sediul GNM au venit până în prezent sute de reclamaţii nu doar pentru drumurile judeţene deteriorate, ci şi pentru casele din vecinătatea lor, care au început să se surpe.

Un caz concret semnalat la Garda de Mediu a fost cel din judeţul Cluj. Din cauza balastierelor aflate în localitatea Aghireş, şi a basculantelor încărcate cu mult peste limita admisă, un drum judeţean a fost distrus şi locuitorii din două comune au reclamat că le-au crăpat pereţii la case.

Evidenţă electronică a cantităţii de pietriş

Prin proiectul legislativ pe care Garda de Mediu împreună cu Ministerul Transporturilor vor să-l promoveze, se are în vedere obligativitatea cântăririi fiecărui transport de balast, la ieşirea din balastieră. Totodată, încărcătura basculantelor va fi trecută pe un bon electronic eliberat de cântar, care va însoţi transportul până la destinaţie. Până la sfârşitul acestui an, modificarea legislativă va fi finalizată, dă asigurări şi directorul general al Direcţiei Transporturi Rutiere din cadrul ministerului de resort, Sorin Sârb. "Din păcate, până la existenţa unui singur organism de control, trebuie să apară modificări la mai multe acte normative... În acest moment, Administraţia Naţională a Drumurilor nu are control decât asupra drumurilor naţionale, nu şi asupra celor judeţene", spune oficialul din Ministerul Transporturilor. El precizează că, potrivit Legii 102/2006, toate datele unui transport, inclusiv cele de pe bonul de cântar, vor fi trecute în Contractul rutier de marfă. Tot aici vor fi precizate datele încărcăturii, dar şi ale încărcătorului, transportatorului şi beneficiarului mărfii respective.